Un nou tip de fraudă în România. Sunt vizate persoanele care nu au ieșit încă la pensie

Mulți români au fost contactați în ultima vreme de către persoane care se oferă să-i consilieze pentru a se îmbogăți peste noapte. Cu promisiuni pentru o viață fără grijă la bătrânețe, infractori informatici păcălesc români pentru a obține viramente de la aceștia.

Citește și: „Salut, scuze că te deranjez, caut un iubit sincer și de încredere pentru sora mea”. O nouă metodă de fraudă în România. Avertismentul DNSC

Atacatorii aplică o combinație de tactici, tehnici și proceduri pentru a-și păcăli țintele, care variază de la promisiuni de profituri extraordinar de mari pentru diferite investiții până la oferirea de consiliere financiară nesolicitată sau de evaluare a programelor de administrare a fondurilor de pensii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Și escrocii au avut succes  destul de mare, în principal din cauză că sunt extrem de diverse și că autorii lor se pot adapta rapid la scenarii diferite, în funcție de situație, conform Profit.ro.

Alte articole

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Lista sinecuriștilor lui Ilie Bolojan! Oamenii loiali ai președintelui PNL care primesc salarii colosale de la stat

Una caldă, alta rece pentru Nuțu Cămătaru și soția acestuia. Ce a decis instanța

Cele mai des întâlnite fraude cu fonduri de pensii includ:

– Frauda cu plata în avans a unui comision: În cazul acestui tip de fraudă, autorii solicită o plată în avans, promițând profituri mari în viitor, aspect care, din păcate, nu se concretizează niciodată.

– Așa-numitul phishing: Atacatorii colectează informații personale sub pretextul unei nevoi legitime sau al actualizării conturilor, ceea ce duce la furtul direct de date financiare sau cu caracter sensibil.

Citește și: Suspiciune de fraudă cu fonduri europene la Râmnicu Sărat. Primarul Sorin Cîrjan, anchetat de parchetul lui Kovesi

– Oferte de evaluare gratuită a fondurilor de pensii: Atacatorii se oferă să evalueze gratuit pensia ta pentru a găsi oportunități de investiții „mai bune”.

În acest scenariu, scammerii le recomandă victimelor să-și transfere fondurile către investiții riscante sau false și apoi dispar fără urmă.

– firme clonă: pretinzând că reprezintă firme legitime, șarlatanii creează aparența de securitate, păcălind persoanele să investească în oportunități false.