Un nou vortex polar „explodează” peste Europa. „Primăvara falsă” este alungată de inversarea curenţilor, meteorologii vorbesc despre o „anomalie de proporţii”

Vortex polar. În prima lună de primăvară, vremea este adesea foarte schimbătoare, fiind posibile atât fenomene specifice sezonului cald, cât și episoade de iarnă veritabilă. Observațiile meteorologice pe termen lung ne ajută să știm la ce ne putem aștepta în această perioadă din an.

În general, temperaturile medii cresc evident față de februarie și sunt pozitive în aproape toată țara. De regulă, cel mai cald este în sudul și vestul țării, unde mediile lunare au valori cuprinse între 4 și 7 grade, în timp ce în nord, centru și nord-est acestea ating valori de 2 – 4 grade.

Citeste si Cod galben de vânt puteric în sud-vest. Vreme mai caldă decât normalul perioadei, în Capitală

La munte, martie este mai degrabă o lună de iarnă, cu temperaturi medii ce coboară chiar și sub -6 grade la peste 2000 de metri. De altfel, în zonele înalte, grosimea maximă a stratului de zăpadă se atinge adesea în martie sau chiar aprilie.

Alte articole

Prognoza meteo. Gata cu hainele groase, săptămână cu tot mai multe grade în termometre. Doar ceaţa matinală strică primăvara

Prognoza meteo pe două săptămâni. Vine, vine primăvara! ANM anunţă soare şi precipitaţii reduse până de Florii

O încălzire stratosferică puternică va afecta temperaturile pe mai multe continente, iar vortexul polar se va „rupe”, în timp ce va avea loc o inversare a curenților, anunţă meteoradar.ro.

Vortex polar. Cum este afectată Europa

Modificările vortexului vor afecta SUA, Canada și Europa, precizează severe-weather.eu. Prognozele meteo confirmă însă un al doilea impact major, la sfârșitul acestei săptămâni din martie 2026, pe măsură ce nucleul vortexului polar „de primăvară”, o formațiune „timpurie”, va afecta SUA.

Această „rupere” de nori va aduce temperaturi neașteptat de scăzute și îi va convinge pe americani că așteptau, de fapt, o „primăvară falsă”, pe măsură ce nucleul rupt se va muta dinspre sud, de la cercul polar.

Vortexul polar va afecta America de Nord în acest debut ciudat de primăvară. Pentru „amatorii” de vreme rece din Europa, SUA și Canada, „ruperea” vortexului polar va aduce exact acest lucru, dar nu va garanta însă o vreme deosebit de neprietenoasă, în toate regiunile.

Schimbările sunt generate, de obicei, de o creștere a presiunii în stratosferă și a temperaturilor, fenomen cunoscut drept SSW (Stratospheric Warming).

Un efect al vortexului polar este și apariția unei zone cu presiune ridicată în Europa, care aduce temperaturi neobișnuite pentru luna martie.

Prognoza privind anomalia meteo arată o masă de aer mai caldă care se va răspândi pe continent în următoarele zile, cu zonele reci mai în nord-est și o masă de aer mai rece în sud-est și sud-vest, sub zonele de joasă presiune.

De asemenea, se constată un flux vestic peste Atlantic, care aduce o masă de aer mai maritimă în părțile vestice și centrale ale Europei.

În Europa, prognoza anomaliei de temperatură pentru a treia săptămână a lunii martie arată o masă de aer mai caldă deasupra zonelor central-nord și nordice. Însă, deoarece prognoza de presiune de mai sus indica un flux mai divizat, putem observa temperaturi mai scăzute deasupra zonelor centrale și sudice.

Vin schimbări radicale de temperatură în martie. Experții vorbesc despre „o anomalie atmosferică de proporții”

O anomalie atmosferică de proporții, definită prin încălzirea bruscă a stratosferei, a dus la scindarea nucleului Vortexului Polar. În timp ce America de Nord se pregătește pentru un val de frig arctic sever, Europa se află la intersecția unor mase de aer contrastante care vor dicta o tranziție spre primăvară plină de turbulențe și anomalii termice.

Evenimentele meteorologice din ultimele zile au confirmat temerile specialiștilor. Temperatura la peste 30 de kilometri înălțime a crescut cu 30 de grade Celsius în doar câteva zile, provocând o undă de șoc care a lovit direct „motorul” care ține frigul blocat la Polul Nord. Rezultatul? Aerul înghețat nu mai este ținut sub control și începe să „curgă” spre zonele unde locuim noi.

ANM anunţă temperaturi peste media acestei perioade şi deficit de precipitaţii, până la finalul lunii martie

Meteorologii anunţă vreme frumoasă, cu temperaturi peste media acestei perioade, până la finalul lunii martie. În primele două săptămâni, refimul precipitaţiilor va fi deficitar.

Săptămâna 09.03.2026 – 16.03.2026

Temperaturile medii vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă în regiunile vestice, nordice şi centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

Cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare la nivelul întregii ţări, dar mai ales în zonele montane.

Săptămâna 16.03.2026 – 23.03.2026

Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă va fi în general apropiat de cel normal, în cea mai mare parte a ţării.

Săptămâna 23.03.2026 – 30.03.2026

Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

ANM precizează că estimările meteorologice pentru patru săptămâni sunt realizate de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată.

Este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului şi a cantităţilor de precipitaţii faţă de media perioadei 2006-2025.

Cum va fi vremea în Capitală în ziua Mucenicilor

În perioada 8 martie, ora 10:00 – 9 martie, ora 08:00, valorile de temperatură se vor situa peste mediile multianuale. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va ajunge la 12-13 grade Celsius, în timp ce minima se va situa între -2 și 1 grad.

Prognoza meteo 9 martie 2026. Sfinții 40 de mucenici aduc cu ei un început de săptămână deosebit de călduros. Temperaturi mult peste normalul perioadei

Pentru ziua de 9 martie meteorologii anunță cer mai mult senin și vânt slab până la moderat. Temperatura maximă va fi în jurul valorii de 12 grade, iar cea minimă va oscila între -1 și 1 grad Celsius.

În ziua de 10 martie cerul va fi în continuare mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va urca până în jurul valorii de 14 grade Celsius.

Paradoxul european: Căldură nefirească înainte de posibile surprize

Deși s-ar putea crede că ruperea vortexului aduce automat ger peste tot, în Europa situația este mai complexă. În prima fază, această perturbare atmosferică a creat un efect de „pompare” a aerului cald. În timp ce America de Nord este lovită de un nucleu de frig sever, Europa beneficiază momentan de o zonă de înaltă presiune care aduce temperaturi peste media perioadei în vestul și centrul continentului, potrivit Severe Weather Europe.

Practic, pentru mulți europeni, prima săptămână din martie va arăta ca o primăvară autentică. Totuși, meteorologii avertizează că această căldură este una „înșelătoare”.

Deoarece Vortexul Polar este acum divizat, echilibrul obișnuit a dispărut. Curentul de jet, cel care dirijează furtunile și masele de aer, a devenit instabil și sinuos, ceea ce înseamnă că vremea se poate schimba de la o zi la alta fără avertismente pe termen lung.

Pentru Europa, dinamica actuală a Vortexului Polar joacă un rol paradoxal. În timp ce un nucleu secundar al vortexului se deplasează spre America de Nord, acesta generează o reacție în lanț care favorizează ridicarea unor dorsale de înaltă presiune deasupra unei bune părți a Europei.

Conform modelelor de prognoză, acest lucru se traduce, pe termen scurt, printr-o masă de aer considerabil mai caldă decât mediile multianuale, care va cuprinde centrul și vestul continentului.

Totuși, acest „scut” anticiclonic nu este uniform. În timp ce Franța, Germania și părți din Europa Centrală vor experimenta temperaturi ridicate, periferiile continentului rămân vulnerabile la infiltrațiile reci.

Ce urmează pentru Europa: O primăvară plină de turbulențe, un vortex schimbă coordonatele

În zilele următoare, se așteaptă ca Europa de Nord-Est să rămână sub influența directă a resturilor de aer polar, menținând un regim termic sever.

În paralel, regiunile sud-estice, inclusiv zona Balcanilor și parțial România, vor fi martorele unei lupte între masele de aer cald din vest și pătrunderile reci dinspre est.

Marea provocare pentru Europa în perioada următoare rămâne „migrarea” acestor nuclee de aer rece.

Istoricul evenimentelor de tip SSW arată că, după o perioadă inițială de încălzire indusă de blocaje anticiclonice, atmosfera poate suferi o nouă reconfigurare în 10-14 zile.

Europa nu va scăpa de instabilitate, iar martie se anunță a fi o lună a extremelor: de la tricouri la jachete groase în doar 24 de ore.

Astfel, ceea ce începe ca o primăvară caldă în Europa de Vest s-ar putea transforma rapid într-un episod de iarnă târzie, pe măsură ce resturile vortexului scindat vor căuta noi rute spre sudul continentului, alimentând depresiuni mediteraneene ce pot aduce precipitații abundente și răciri bruște.

El Niño ar putea reveni în 2026. Cum va afecta vremea de pe planetă?

Climatologii prevăd revenirea fenomenului El Niño în semestrul doi al anului 2026, după încheierea unui ciclu La Niña. Această evoluție ar putea accentua riscul apariției unor temperaturi mondiale fără precedent și a unor fenomene meteorologice severe, arată Euronews.

Specialiștii anticipează că lunile februarie-aprilie vor conferi sistemului climatic o configurație ENSO neutră, cu o probabilitate de circa 60%. Cu toate acestea, experții NOAA subliniază persistența unor „incertitudini semnificative” în cadrul modelelor predictive, menționând că prognozele elaborate în această perioadă a anului prezintă o fiabilitate relativ redusă, scrie Euronews.

El Niño–Southern Oscillation (ENSO) constituie un ciclu climatic caracterizat prin alternanța a două faze opuse – El Niño și La Niña – care modifică circulația atmosferică și oceanică la scară planetară.

Mecanismele celor două faze: El Niño și La Niña

În condiții standard, alizeele din Pacificul ecuatorial transportă masele de apă caldă de la marginile estice către cele vestice ale bazinului. Când se declanșează El Niño, acești curenți aerieni își pierdin intensitatea sau își inversează direcția, determinând încălzirea anomală a apelor din estul Pacificului.

La polul opus, La Niña amplifică forța alizeelor, stimulând ascensiunea apelor reci din straturile adânci ale oceanului și răcind suprafața apei, cu precădere în zona coastelor americane.

Episoadele El Niño se manifestă la intervale neregulate, de obicei o dată la 2-7 ani, persistând aproximativ 12 luni, deși uneori perioada se poate prelungi.

El Niño și repercusiuni asupra climei mondiale

Prezența El Niño se corelează cu diminuarea precipitațiilor în zonele tropicale ale Asiei, Africii și Americii de Sud, perturbând sistemele musonice. Simultan, fenomenul favorizează precipitații abundente și inundații în sudul Statelor Unite, Peru sau regiuni din Europa Mediteraneană.

De asemenea, El Niño potențează manifestarea valurilor de căldură, explicând de ce anii în care domnește acest fenomen tind să figureze printre cei mai fierbinți din istoria măsurătorilor meteorologice. Estimările specialiștilor indică o contribuție temporară de 0,1-0,2°C la temperatura medie globală.

Această creștere suplimentară se adaugă trendului de încălzire determinat de activitatea antropică, care a majorat deja temperatura planetară cu 1,3-1,5°C comparativ cu era preindustrială.

Reconfigurarea reperelor climatice

Administrația Națională pentru Ocean și Atmosferă (NOAA) a introdus recent un nou indice de evaluare a fenomenelor El Niño și La Niña, comparând temperaturile din Pacific nu doar cu media istorică, ci cu restul zonelor tropicale ale globului.

Pe măsură ce gazele cu efect de seră încălzesc planeta, conceptul de „normal” se schimbă constant, iar diferențele dintre metodele vechi și cele noi de calcul pot ajunge la 0,5°C – suficient pentru a influența clasificarea unui episod climatic.

Un an sub semnul instabilității

Oamenii de știință avertizează că instaurarea El Niño în ultimele luni ale lui 2026 ar putea propulsa acest an în topul celor mai calde înregistrate vreodată.

„Parametrii tradiționali ai normalității au fost depășiți de mult”, susțin cercetătorii, evidențiind acumularea progresivă de energie termică în sistemul climatic. În aceste condiții, reactivarea El Niño riscă să declanșeze o succesiune de evenimente extreme – secete prelungite, ploi diluviene și Canicule istorice – cu impact major asupra ecosistemelor și populațiilor.