Un război nuclear regional ar avea efecte catastrofale asupra întregii planete

Concluziile acestui studiu cheamă la renunţarea la arsenalul nuclear de peste 17.000 de arme nucleare existente în lume, în prezent.

În perioada Războiului Rece, izbucnirea unui război nuclear total între cele două superputeri, SUA şi URSS, ar fi însemnat distrugerea completă a Pământului, iar această ameninţare a menţinut balanţa puterii în echilibru. O consecinţă a unui război nuclear total între SUA şi URSS ar fi fost intrarea în aşa-numita iarnă nucleară – exploziile nucleare ar fi incendiar vaste regiuni ale planetei, iar fumul, cenuşa şi praful rezultate ar fi blocat lumina solară timp de mai multe săptămâni. Oamenii care ar fi scăpat atacului direct cu arme nucleare, ar fi urmat să moară fie din cauza expunerii la radiaţii, fie de foame, din cauza compromiterii recoltelor, scrie Agerpres.

În realitate geostrategică actuală, când SUA a reuşit să se impună ca singura superputere mondială, ameninţarea iernii nucleare pare îndepărtată. Ameninţarea izbucnirii unui război nuclear continuă însă să planeze la nivel regional, aşa cum ar fi, spre exemplu, în cazul situaţiei tensionate dintre două puteri nucleare vecine, India şi Pakistan.

Pentru a observa ce efecte ar avea un astfel de conflict nuclear regional asupra climei, oamenii de ştiinţă au creat un scenariu în care India şi Pakistanul se atacă cu arme nucleare, fiind detonate în regiune 100 de bombe atomice de capacitatea celei aruncate deasupra oraşului japonez Hiroshima, fiecare conţinând echivalentul a 15.000 de tone de TNT (o mică fracţiune din potenţialul nuclear global). Ei au simulat apoi impactul pe care detonarea acestor bombe nucleare l-ar avea asupra atmosferei, asupra apei, a solului şi asupra gheţarilor şi banchizelor polare.

Alte articole

Orașul cu climă tropicală din România. Pe ce dată vine primăvara, conform meteorologilor Accuweather

Un consilier de-ai lui Vladimir Putin vorbește despre atacarea Europei cu arma nucleară: „Trebuie să eliminăm amenințarea europeană la adresa umanității”. Ultimul tratat nuclear dintre SUA și Rusia expiră pe 5 februarie 2026

Conform concluziilor studiului, aceste efecte ar fi catastrofale, la nivel global.

„Majoritatea oamenilor ar fi surprinşi să afle că până şi un conflict nuclear restrâns din punct de vedere geografic ar avea efecte grave ce s-ar resimţi şi de cealaltă parte a planetei, putând afecta serios clima globală şi stratul de ozon pentru o perioadă de cel puţin 10 ani”, conform coordonatorului acestui studiu, Michael Mills, specialist în atmosferă de la Centrul Naţional pentru Studii Atmosferice din Colorado, SUA.

Cercetătorii preconizează că furtunile de foc declanşate de exploziile nucleare ar arunca în atmosferă peste 5,5 milioane de tone de negru de fum. Cenuşa ajunsă în atmosferă absoarbe căldura solară, rezultatul fiind o răcire bruscă şi considerabilă a climei.

Conform simulărilor, un astfel de război ar duce la o scădere bruscă a mediei temperaturilor globale cu 1,5 grade Celsius – cel mai scăzut nivel al temperaturii medii globale din ultimul mileniu. În anumite zone, temperaturile vor scădea substanţial mai mult – în zone întinse din America de Nord, Asia, Europa şi Orientul Mijlociu s-ar înregistra ierni în care temperatura ar fi mai scăzută cu 2,5 – 6 grade Celsius şi respectiv veri cu între 1 şi 4 grade Celsius mai răcoroase. Scăderea temperaturilor va conduce la producerea de îngheţ pe suprafeţe întinse, în perioada de iarnă şi va reduce sezonul agricol cu 10 până la 40 de zile, anual, timp de mai mulţi ani.

Cenuşa care a absorbit căldura solară va avea şi efectul de a supraîncălzi stratul atmosferic superior, stratosfera, accelerând o serie de reacţii chimice care vor avea drept rezultat distrugerea stratului de ozon. În aceste condiţii, niveluri ridicate de radiaţii ultraviolete vor ajunge pe Pământ – în timpul verilor se va înregistra o creştere a nivelului de radiaţii ultraviolete între 30% şi 80% la latitudini medii, nivel al radiaţiilor care afectează atât sănătatea umană cât şi agricultura şi întregi ecosisteme, atât acvatice cât şi terestre.

Conform modelelor computerizate folosite de cercetători, temperaturile mai scăzute vor reduce nivelul global al precipitaţiilor cu aproximativ 10%. În acest context vor izbucni numeroase incendii de pădure şi vegetaţie în regiuni precum Amazon, incendii care vor ridica şi mai multă cenuşă şi fum în atmosferă.

„Una peste alta, toate acestea vor afecta serios producţia alimentară şi toate ecosistemele”, conform lui Mills.

Alte studii realizate anterior estimau că temperaturile globale vor reveni la valorile dinaintea atacurilor nucleare după aproximativ 10 ani, însă conform acestui ultim studiu, perioada de răcire a climei terestre s-ar prelungi vreme de cel puţin 25 de ani. Doi factori majori ar conduce la prelungirea acestei perioade de răcire – o extindere a suprafeţelor acoperite de gheaţă de la poli, suprafeţe care ar reflecta mai multă lumină solară înapoi în spaţiu, condiţii în care temperatura apei oceanelor până la adâncimea de 100 de metri ar scădea foarte mult şi s-ar reîncălzi foarte încet, gradual.

Concluziile acestei simulări realizate cu cele mai bune mijloace tehnice din prezent ‘indică faptul că se poate ajunge la o foamete postnucleară mondială chiar şi dacă se folosesc doar 100 dintre armele nucleare cu cea mai slabă capacitate. În prezent, în întreaga lume se află aproximativ 17.000 de arme nucleare, majoritatea cărora sunt mult mai puternice decât cele 100 folosite în simulare. Acest lucru ne face să ne întrebăm, inevitabil, de ce mai există încă acest arsenal şi cărui scop îi foloseşte el?’, a încheiat Michael Mills.

Acest studiu este prezentat pe larg în ultimul număr al revistei Earth’s Future.