Un sat din România a declarat zero locuitori la recensământ. Unde se află şi câţi oameni locuiesc, de fapt, în el

Un sat din România a declarat zero locuitori la recensământ. Îmbătrânirea localnicilor şi depopularea reprezintă cele mai mari probleme ale satelor din România. În anumite colţuri ale ţării, oamenii sunt puţini şi tot mai bătrâni. Într-un sat din comuna Şpring, judeţul Alba, ultimul recensământ arată zero locuitori. Existăînsă câţiva localnici care povestesc cu durere de satul uitat de lume.

„Au rămas doar patru case, după cum bine se poate vedea, dar cu celelalte sate ale comunei Şpring nu am avut această problemă. Acest motiv se datorează faptului că dumnealor au domiciliul în satul Şpring şi acolo au fost recenzaţi, dar, de fapt, ei aici locuiesc pentru că aici îşi au şi animalele. Mai sunt încă patru case, dintre care trei populate”, a declarat Iulia Stănilă, primarul comunei Șpring.

Citeşte şi: Recensământ 2022. Populaţia României mai numără doar 19 milioane de locuitori, la acelaşi nivel ca în 1966

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Pe buletin, practic nu-i nimeni aici, dar fiindcă avem animalele, suntem câţiva aici”, a spus o localnică pentru Observator, completată de o alta: „Eu nu aş putea să trăiesc la oraş. Mai bine la ţară, iarbă verde, aer curat, animale”.

Alte articole

Un sat cu doar 15 case din Germania costă cât două apartamente în București. Ce condiție trebuie să îndeplinească cel care vrea să cumpere complexul

Ofertă senzațională dacă vrei să trăiești regește la munte. Un sat îți dă 21.000 de dolari pe loc, plus 3.000 în fiecare lună, dacă te muți acolo!

Acum ceva ani, satul avea 21 de familii, însă, cu timpul, aproape toate au găsit un trai mai bun în alte părţi: „Nu mai vin oameni la sat… Nu mai vin… e de lucru. Vin în vizită, ne caută, dar atât. Poate şi condiţiile, ca să zic aşa, ar fi drumul… în special ar trebui să fie pasionaţi de animale”.

Prin programul Tânărul Fermier, autorităţile din Alba au încercat să îi facă pe tineri să rămână în localitatea natală. Acum îşi pun speranţele în fondurile primite de la Uniunea Europeană prin programul Apia, destinat celor care vor să lucreze un teren agricol. „Fondurile venite de la UE prin Apia pot să vă spun că tocmai s-a finalizat depunerea cererilor şi avem undeva în jur de 21.000 de cereri ceea ce nu este puţin, pe 21 de mii de hectare în judeţ”, a declarat Nicolae Albu, prefect de Alba.