‘Se furişează în casă când văd că eu dorm. Intră în bucătărie, iau uleiul de gătit, zahăr şi chiar şi medicamentele pe care le ascund în dulap’, spune Chaluay Khamkajit, care se luptă de ani de zile cu aceste maimuţe în satul Khlong Charoen Wai, la mai puţin de 100 de km de Bangkok, scrie Agerpres.

Şi, chiar dacă femeia s-a resemnat în privinţa necesităţii de a-şi asigura proviziile alimentare, dispariţia medicamentelor îi stârneşte îngrijorare.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României ...

Cine sunt actorii din spatele conflictelor armate din lume! Mircea ...

Septuagenara şi soţul său folosesc diverse subterfugii împotriva intruşilor: blochează uşa frigiderului şi ferestrele, lasă un câine în grădină, iar uneori se înarmează cu o praştie. Însă, la fel ca celelalte 150 de cămine din sat, continuă să fie, fără încetare, ţinta acestor macaci cu coadă lungă, denumiţi macaci mâncători de crabi.

Raidurile acestor animale durează de circa zece ani. Cauza pare a fi dispariţia progresivă a mangrovei, ecosistem mlăştinos tipic zonelor tropicale. Aici, mangrova a lăsat locul crescătoriilor de creveţi, care asigură existenţa comunităţii locale. Iar maimuţele au fost nevoite să-şi găsească un nou teren de vânătoare.

‘În trecut puteau găsi uşor de mâncare. Însă de când există mai puţine păduri, ele vin să caute de mâncare în case’, subliniază şeful satului, Chatree Kaencharoen, care îşi exprimă regretul că unii locuitori i-au atras pe macaci dându-le de mâncare.

‘Uneori, vin în acelaşi timp sute de maimuţe, în special în zori şi la asfinţit, când este mai puţin cald. Ele ştiu că atunci este ora de odihnă’, spune el.

‘Au împins un televizor, care a căzut şi s-a spart. Au furat chiar şi o oală de fiert orez, au reuşit să o deschidă şi au mâncat orezul’, povesteşte Chatree Kaencharoen.

Însă, potrivit organizaţiei de apărare a mediului WWF, omul este cel care a încălcat teritoriul macacilor, şi nu invers.

‘Oamenii s-au apropiat de natură, şi de aceea există mai multe şanse de interacţiune între oameni şi animale‘, subliniază Petch Manopawitr, responsabilul WWF din Thailanda.

‘La fel ca oamenii, macacii îşi pot adapta comportamentul extrem de repede. Şi când ştiu că pot găsi hrană în sat, vin’, adaugă el.