Soluţia de valorificare a stăvilarului, prin scoatere la suprafaţă şi expunere într-un spaţiu public ce va crea un adevărat muzeu în aer liber, este unică în zona de vest a ţării, potrivit Agerpres.

„Una din cele mai complexe operaţiuni va fi demontarea şi reconstituirea propriu-zisă a stăvilarului, compus din peste 150 de mii de elemente unice. Este vorba despre un puzzle uriaş ce va fi demontat şi reconstituit, operaţiunea de salvare fiind în egală măsură complexă şi spectaculoasă. Cel târziu în primăvara anului 2015, stăvilarul va putea fi admirat în toată splendoarea sa, într-un veritabil punct muzeografic în aer liber, îmbogăţit cu o documentaţie ştiinţifică realizată de specialişti din cadrul Muzeului Banatului. Vom adăuga pe harta Timişoarei un mic, dar interesant punct de atracţie, redând oraşului un fragment din istoria sa care, altfel, ar fi rămas îngropat şi necunoscut”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Ovidiu Şandor, administratorul proiectului.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vortexul polar și-a schimbat direcția și acum se învârte ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Stăvilarul este construit din cărămidă, dale de piatră şi pavat cu lemn este de fapt un sistem de canalizare care avea rolul de evacuare a apei din şanţul de apărare a cetăţii.

În urma săpăturilor la fundaţia unei clădiri de birouri din Piaţa 700, a fost descoperită partea inferioară a fortificaţiilor şi a stăvilarului care a reglat scurgerea apelor Canalului Bega.

‘În anul 2011, am descoperit primele vestigii şi am încercat să le recuperăm, iar în anul 2013 am descoperit stăvilarul, care a reprezentat ‘cireaşa de pe tort’, o construcţie unică pentru istoria Timişoarei’, a declarat Alexandru Szentmiklosi, arheolog la Muzeul de Istorie a Banatului.

Dezvoltatorii CBC au trimis trei propuneri de punere în valoare al stăvilarului, care vor fi analizate de Comisia Monumente Istorice din cadrul Ministerului Culturii.

Prima propunere a fost aceea de a nu muta stăvilarul, de a oferi o mare expoziţie pe holurile şi în spaţiul public. Cea de-a doua presupune, păstrarea unor elemente importante ale sitului în parcajul subteran, iar ultima variantă presupunea mutarea celei mai mari părţi a stăvilarului cu 30 de metri, în piaţeta urbană ce va fi construită cu scopul de a le oferi timişorenilor un crâmpei de muzeu.

Arhitecţii şi dezvoltatorii CBC Timişoara au preferat cea de-a treia variantă, pentru că ar da un plus de valoare clădirii de afaceri care va fi construită în acel loc.

‘Deşi cea de-a treia este soluţia cea mai costisitoare şi mai dificilă, pentru că nu e uşor să muţi o ecluză/un stăvilar, ne-o asumăm cu plăcere, întrucât consider că ar fi un gest corect faţă de istorie. Piaţa urbană pe care vrem să o realizăm şi în care dorim să mutăm vestigiile descoperite s-ar transforma într-un mic fragment muzeal în aer liber, aşa cum există şi în alte oraşe europene’, a subliniat Ovidiu Şandor, manager proiect şi dezvoltator CBC Timişoara.

Toate costurile vor fi suportate de ModaTim.