Un studiu de amploare arată cum influențează berea, vinul și băuturile spirtoase riscul de deces. Ce tip de alcool este asociat cu cele mai mari riscuri pentru sănătate

Cercetarea, publicată în revista științifică Nutrition Journal, a urmărit relația dintre cantitatea de alcool consumată, tipul băuturilor și mortalitatea pe termen lung. Deși au fost observate unele asocieri favorabile în cazul consumului redus de vin roșu, autorii avertizează că acestea nu demonstrează existența unui efect protector asupra sănătății.

Peste 22.000 de decese analizate într-un studiu desfășurat timp de 13 ani

Oamenii de știință au utilizat informațiile medicale și comportamentale ale unui număr de 340.924 de participanți din UK Biobank, una dintre cele mai importante baze de date biomedicale din Marea Britanie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit News Medical, persoanele incluse în cercetare aveau o vârstă medie de aproximativ 56 de ani, iar perioada medie de monitorizare a fost de 13,4 ani.

Alte articole

Un tânăr din Bacău şi-a incendiat bunica pentru că nu i-a dat bani de ţigări şi alcool

Drama neștiută a legendei lui U Cluj. A ajuns să bea două sticluțe de coniac pe zi, înainte să-și reconstruiască viața în Germania

În acest interval au fost înregistrate 22.381 de decese. Cercetătorii au analizat atât mortalitatea generală, cât și decesele asociate cancerului, afecțiunilor cardiovasculare și altor boli.

Rezultatele au indicat că persoanele care consumau cantități mari de alcool prezentau un risc mai ridicat de mortalitate comparativ cu cele care nu beau sau consumau alcool foarte rar.

Diferențele au devenit însă mai evidente atunci când cercetătorii au analizat separat principalele categorii de băuturi alcoolice.

Berea și băuturile spirtoase, asociate cu o mortalitate mai ridicată

Consumul ridicat de bere și cidru a fost asociat cu un risc crescut de deces din toate cauzele analizate, inclusiv cancer și boli cardiovasculare.

Mai mult, cercetătorii au identificat o asociere între consumul redus al acestor băuturi și creșterea mortalității prin cancer.

În cazul băuturilor spirtoase, rezultatele au indicat asocieri cu o mortalitate mai mare chiar și la niveluri relativ reduse de consum.

Analiza a evidențiat că riscul de deces tinde să crească odată cu majorarea cantității totale de alcool ingerate, relația fiind influențată în special de bere, cidru și băuturile spirtoase.

Vinul roșu, asociat cu rezultate diferite. De ce nu înseamnă că este mai sănătos

În cazul vinului, cercetătorii au identificat un tablou diferit.

Persoanele care consumau cantități reduse sau moderate de vin roșu prezentau, în anumite analize, o mortalitate generală și cardiovasculară mai mică decât cele care beau foarte puțin sau deloc.

Această asociere nu a fost însă observată la persoanele care consumau cantități mari de vin roșu. În cazul acestora, riscul de deces din toate cauzele, inclusiv prin cancer, era mai ridicat.

Consumul excesiv de vin alb și de vin fortificat a fost, de asemenea, asociat cu o mortalitate crescută.

Autorii subliniază că rezultatele nu trebuie interpretate ca o dovadă că vinul roșu protejează organismul. Persoanele care preferă această băutură pot avea obiceiuri alimentare, niveluri de activitate fizică sau alte caracteristici care influențează riscul de îmbolnăvire și deces.

Chiar și consumul moderat de alcool, asociat cu un risc crescut de cancer

Una dintre principalele concluzii ale cercetării privește mortalitatea provocată de afecțiunile oncologice.

Persoanele care consumau cantități moderate de alcool prezentau un risc mai mare de deces prin cancer, chiar dacă mortalitatea generală nu era semnificativ mai ridicată în această categorie.

Cercetătorii au examinat 20 de categorii de decese provocate de cancer, diferențiate în funcție de localizarea bolii.

Pentru 15 dintre acestea au fost identificate asocieri între consumul total de alcool sau anumite tipuri de băuturi și creșterea mortalității, după ajustările statistice.

Printre afecțiunile analizate se numără cancerele din regiunea capului și gâtului, cele respiratorii și digestive, cancerele hepatice și biliare, precum și anumite forme de cancer mamar, genital și hematologic.

Consumul de alcool în timpul meselor ar putea influența rezultatele

Studiul a examinat și legătura dintre momentul consumului de alcool și riscul de mortalitate.

Participanții care obișnuiau să consume băuturi alcoolice în timpul meselor prezentau, în anumite analize, o mortalitate mai redusă.

În schimb, consumul în afara meselor a fost asociat cu rezultate mai nefavorabile, în special atunci când cantitățile de alcool erau ridicate.

Cercetătorii avertizează însă că nu s-a demonstrat că alimentele reduc efectele nocive ale alcoolului. Diferențele pot fi explicate și prin stilul de viață al participanților.

Ce înseamnă consum redus, moderat și ridicat de alcool

Pentru realizarea analizei, participanții au fost împărțiți în categorii în funcție de cantitatea de alcool pur consumată.

Grupul de referință a inclus persoanele care nu consumau alcool sau care beau cel mult 20 de grame de alcool pur pe săptămână.

Consumul redus a fost definit ca depășind 20 de grame săptămânal, fără a trece de 20 de grame zilnic pentru bărbați și 10 grame pentru femei.

Consumul moderat a însemnat peste 20 și până la 40 de grame zilnic pentru bărbați, respectiv peste 10 și până la 20 de grame pentru femei.

Cantitățile care depășeau aceste limite au fost încadrate la consum ridicat.

Pentru comparație, o bere de 500 de mililitri, cu o concentrație alcoolică de 5%, conține aproximativ 20 de grame de alcool pur. O cantitate similară se regăsește într-un pahar de vin de 200 de mililitri, cu o concentrație de aproximativ 12,5%.

Autorii precizează că aceste praguri au fost stabilite pentru analiza statistică și nu reprezintă recomandări privind un consum sigur.

Concluzia cercetării este că un consum ridicat de alcool, indiferent de băutură, este asociat cu o mortalitate crescută, în timp ce chiar și consumul moderat poate fi asociat cu un risc mai mare de deces prin cancer.

Autorii reamintesc avertismentul Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit căruia nu există un nivel de consum de alcool care să poată fi considerat complet lipsit de riscuri pentru sănătate.

Citește și: Creștere alarmantă a infecțiilor cu transmitere sexuală în România. Europa a raportat cu 10% mai multe cazuri de sifilis, gonoree și chlamidia