Un subiect controversat: Francezii au aprobat proiectul legii Big Brother

Proiectul a fost aspru criticat de politicieni şi de societatea civilă din Hexagon. Deputaţii francezi au adoptat legea care le permite serviciilor să asculte telefoane şi să citească emailuri fără acordul unui judecător. Textul mai poate suferi modificări, fiindcă urmează să treacă la sfârşitul lunii şi prin Senat.

Datorită tehnicii actuale, există posibilitatea să se afle totul despre vieţile oamenilor, despre vieţile tuturor. Deci este un pericol real pentru viaţa privată, pentru viaţa intimă.

Proiectul de lege este puternic contestat de societatea civilă, pentru că, spun oamenii, permite o „spionare în masă” şi încalcă drepturile omului. De altfel sute de oameni s-au strâns zilele trecute la Paris pentru a protesta faţă de proiectul controversat, potrivit România TV.

Citeşte şi Serviciul de Informaţii german şi-a restrâns cooperarea cu NSA

Alte articole

Big Brother de România. Oraşul monitorizat cu 1.500 de camere de supraveghere. Inteligența artificială va monitoriza „comportamente suspecte”

O fostă concurentă de la Big Brother a murit. Vedeta s-a stins subit la doar 37 de ani

Şi sindicatele magistraţilor şi poliţiştilor şi-au exprimat îngrijorarea. Trebuie ca în text să fie prevăzute contraputeri care să permită ca cetăţenii să fie apăraţi atât în ceea ce priveşte securitatea, cât şi în ceea ce priveşte libertatea. În prezent, acest lucru nu se întâmplă, iar textul este extrem de dezechilibrat.

Cu toate acestea, legea a trecut de Cameră cu o majoritate covârşitoare – 438 de voturi pentru, 86 împotrivă. Atât socialiştii aflaţi la putere, cât şi conservatorii au adoptat legea în numele luptei antiteroriste.

Adoptarea legii vine la 4 luni de la teribilele atentate teroriste din Paris, soldate cu 17 morţi. În încercarea de a calma disensiunile, preşedintele Francois Hollande, cu o popularitate în scădere şi extrem de sensibil la critici, a anunţat că va sesiza Curtea Constituţională odată ce proiectul va trece de Parlament. Asta, ca judecătorii să decidă dacă legea este conformă cu Constituţia ţării.