Un vaccin care scade nivelul de colesterol „rău” promite imunizarea contra riscului de ateroscleroză

Studiul, publicat marți în „European Heart Journal”, demonstrează în premieră că este posibilă imunizarea cu o moleculă care determină producerea de anticorpi la șoareci modificați genetic împotriva unei enzime numită PCSK9, ce împiedică eliminarea din sânge a lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL, supranumit și colesterol „rău”).

Persoanele care au niveluri ridicate de colesterol LDL, fie din cauze genetice, fie ca urmare a alimentației nesănătoase ori a stilului de viață necorespunzător, manifestă un risc mai mare de a dezvolta în mod prematur boli cardiovasculare. Aceste afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge, cauzate de ateroscleroză, au devenit principala cauză de îmbolnăvire și mortalitate în lume depășind ca frecvență infecțiile.

În prezent, pentru scăderea nivelurilor de colesterol LDL sunt utilizate medicamente precum statinele, însă acestea trebuie administrate zilnic și, deși sunt bine tolerate de organism, pot cauza efecte adverse la unele persoane.

Potrivit noii cercetări, în cazul șoarecilor care au primit o alimentație bogată în grăsimi pentru a se induce creșterea nivelului de colesterol LDL și apariția aterosclerozei, vaccinul AT04A a redus cu 53% cantitatea de colesterol din sânge și a micșorat cu 64% efectele negative produse asupra vaselor de sânge, reducându-se totodată markerii biologici ai inflamațiilor de la nivelul acestora cu 21-28%, în comparație cu șoarecii nevaccinați, se arată în cercetare.

În plus, anticorpii stimulați prin vaccin au fost funcționali pe toată perioada studiului, iar concentrațiile acestora au rămas ridicate până la finalul cercetării.

Dr. Günther Staffler, conducătorul serviciului de tehnologie de la AFFiRis, compania care a dezvoltat vaccinul AT04A, a declarat că acesta „a reușit să producă anticorpi care au țintit în mod specific enzima PCSK9 pe toată perioada studiului”.

Ca urmare, nivelurile de colesterol au scăzut în mod consistent și pe termen lung, ceea ce a contribuit la reducerea depozitelor de grăsime din artere, a deteriorării determinată de ateroscleroză și la reducerea inflamațiilor pereților arterelor, a mai explicat Staffler, unul dintre autorii cercetării.

„În cazul în care aceste descoperiri se vor aplica în mod favorabil și în cazul oamenilor, și ținând cont că anticorpii produși persistă timp de câteva luni după vaccinare, am putea dezvolta o terapie de lungă durată care, după prima vaccinare, nu are nevoie decât de o reînnoire anuală. Acest lucru ar putea duce la un tratament eficient și mult mai convenabil pentru pacienți, dar și la un grad mai mare de tolerabilitate”, a explicat Staffler.

Citeşte şi Stocurile de vaccin diftero-tetanic au scăzut în luna mai. 36 de direcţii de sănătate publică nu mai au nicio doză