Un zid de apărare roman identificat pe teritoriul României din analiza unor fotografii de spionaj FOTO

Arheologii care au studiat imagini adunate cu ocazia unor operaţiuni de spionaj din perioada secolului trecut, au identificat o secţiune de 60 de kilometri de zid, ce se întinde de la Dunăre la Marea Neagră. Construit la jumătatea secolului II, acest zid avea de-a lungul său cel puţin 32 de forturi şi 31 de adăposturi mai mici, scrie Agerpres.

Cunoscut drept Valul lui Traian, acest sistem de fortificaţii este format din două ziduri de pământ şi unul din pământ şi piatră, ce au fost greşit datate ca aparţinând perioadei Bizantine.

Acest studiu a fost realizat de arheologi de la Universităţile din Glasgow şi Exeter, care studiază fotografii declasificate realizate de servicii de spionaj în multiple zone ale lumii în speranţa identificării de noi situri arheologice. Conform estimărilor, aproximativ 50% dintre siturile arheologice din Marea Britanie au fost descoperite prin cercetare aeriană, iar alte ţări sunt mult mai puţin exploatate arheologic.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Zeci de milioane de imagini ale unor zone din Europa şi Orientul Mijlociu au fost realizate de forţele aeriene germane şi aliate în perioada celor două Războaie Mondiale, iar în prezent se află în arhive publice. De asemenea, programul american de spionaj din satelit Corona, ce s-a desfăşurat în etape în anii ’60, ’70 şi ’80 include peste 900.000 de fotografii din diferite părţi ale lumii.

Imaginile sunt extrem de importante pentru arheologi pentru că prezintă caracteristicile de relief ale anumitor zone dinainte de industrializare, de practicarea agriculturii intensive şi de dezvoltarea urbană.

„Credem că dispunem de suficiente dovezi aici pentru a demonstra existenţa unui sistem frontalier roman complex, şi totodată cel mai estic exemplu de sistem de fortificaţii de frontieră ridicate de romani pentru a bloca şi menţine controlul asupra unei rute strategice foarte importante”, conform lui Bill Hanson, profesor de arheologie romană la Universitatea din Glasgow.

„Fotografiile realizate în scopuri de spionaj dezvăluie mai multe decât şi-ar fi putut imagina cei care le-au realizat pentru că acum, după 50 de ani sau chiar mai mult, ele ne ajută să ne descoperim moştenirea arheologică pierdută”, susţine şi Ioana Oltean, lector în arheologie la Universitatea din Exeter. „Mulţumită acestor imagini ştim acum că această zonă de frontieră era la fel de aglomerată pe atunci precum este şi în prezent. Sperăm că această descoperire va stimula şi examinarea unor alte zone de frontieră demult uitate”, a mai adăugat ea.