Un zilier cere şi 300 de lei pentru câteva ore de muncă! „La 12, a lăsat găleata jos şi fuge! Preferă să stea pe marginea şanţului, cu berea în faţă”

Este vremea recoltelor, iar munca în agricultură are nevoie în această perioadă de forță suplimentară, iar un zilier harnic ar fi tot ce dorește un fermier gospodar. Forța de muncă a reprezentat însă o problemă și pentru agricultura românească în ultimii ani, din cauza satelor depopulate. În timp ce românii şi-au câştigat stattul de „căpsşunari ai Europei” şi s-au evidenţiat la cules de sparanghel în Germania sau struguri în Franţa şi Italia, zilierii autohtoni au devenit din ce în ce mai rari, mai scumpi şi mai mofturoşi.

Fermierii trag un semnal de alarmă în ceea ce privește forța de muncă. Tinerii în putere și apți de muncă au plecat peste hotare. Cei rămași, unii dintre ei trecuți de prima tinerețe, nu vor să mai muncească cu ziua, iar dacă o fac, cerințele lor sunt peste puterile fermierilor. Preferă să-şi cheltuiască ajutorul de la stat în cârciuma din sat şi să vândă PET-uri.

Un zilier cere 300 de lei pentru a lucra până în jurul prânzului: „Mâine, dacă te iei de el nu mai vine…un suc, o cafea, o țigară”

O zi de muncă poate costa și 300 de lei, iar zilierii vin în ferme doar cu condiția să li se ofere și alte beneficii precum o masă, băutură sau țigări. Toate aceste pentru câteva ore de muncă, de regulă până la prânz. Astfel, spun fermierii, în plină perioadă de recoltare, sunt nevoiți să facă treaba singuri, în familie.

Un producător de cartofi a declarat recent că nu-și mai permite să-i plătească pe zilieri.

Salarii 2025. Patronii sunt obligați să majoreze salariile angajaților. Inclusiv zilierii beneficiază de noua măsură. Câți bani primește un român în mână de la 1 ianuarie

”V-am spus, 300 de lei pe zi (n.r. cer zilierii). Păi nu luați dumneavaostră 300 de lei pe zi. Vă dați seama? Vin 2.000 și ceva de euro pe lună, dar până la ora 11:00 – 12:00. La ora asta, nu mai…a lăsat găleata jos și fuge. Mâine, dacă te iei de el nu mai vine…un suc, o cafea, o țigară”, a spus agricultorul.

Fermierii trebuie să se descurce singuri, chiar și în campania de recoltat

Oamenii preferă să stea pe marginea șanțului, cu berea în față decât să meargă la muncă. Nu vor să mai aibă șefi și nu mau au nici chef de muncă, după cum a declarat un sătean din Lungulețu, județul Dâmbovița.

”Dacă nu am chef astăzi să mă duc la muncă, nu mă duc. Dacă mă doare ceva nu am niciun stres, nu am nicio treabă, nu mă deranjează nimeni”, a spus potențialul zilier.

Un altul a declarat ferm: ”Beau o bere și mă duc acasă”.

În schimb, există și reversul, sunt oameni care vin de la distanță mare să muncească prin sate cu ziua, altfel nu și-ar putea întreține familiile, numărul lor, însă, este destul de limitat.

Între timp, pentru a umple crevasa de la deficit, şi statul a înăsprit controalele, mulţi zileri fiind şi în construicţii, nu doar în agricultură. Inspectorii de muncă din Cluj verifică firmele care angajează zilieri, din 13 firme cu o sută de zilieri una singură e amendată, pentru bani prea puțini.

Campania a durat două luni: din 7 iulie până în 19 septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă a anunțat că în acest interval a verificat 13 angajatori, care plăteau 96 de zilieri, și a dat o singură amendă. Mai precis au fost controlați un număr de 13 beneficiari din județul Cluj, la care desfășurau activitate un număr de 96 de zilieri . A fost aplicată o amendă în valoare de 10.000 de lei pentru acordarea unei remunerații brute orare, sub valoarea salariului de bază minim brut pe țară. Totodată, în domeniul securității și sănătății în muncă s-a aplicat o sancțiune pentru neprezentarea documentelor referitoare la starea de sănătate și instruirea privind activitatea prestată. Şi acesta este doar un exemplu, controale fiind şi în Bucureşti, şi în alte oraşe importante.

Mai puțini zilieri în viticultură şi în Republica Moldova. Cât costă un zilier peste Prut

A început culesul viilor. Strugurii s-au copt, dar nu are cine să-i culeagă. Ion Vrîncean, viticultor din satul Sireți, raionul Strășeni din Republica Moldova, susține că în fiecare toamnă, mii de hectare de viță-de-vie rămân nerecoltate la timp, pentru că nu sunt suficienți oameni dispuși să muncească pe câmp, asta deși sunt bine plătiți. Un zilier primește între 500 și 600 de lei pe zi, susține agricultorul.

ION VRÎNCEAN, viticultor: „Cu oamenii e foarte greu. Oamenii care pe timpuri mai munceau pământul, deja o parte nu sunt. Au rămas bătrânii, tinerii nu prea vor să muncească. Ei fug de lucru ca nu știu de ce. Pe care îl găsești, îți cer niște sume mari pe zi, de lucrează de nu lucrează trebuie să îi dai 500 sau 600 de lei. Trebuie să îl mai hrănești, să îl duci acasă să îl mai aduci”.

Ion Vrîncean menționează că viticultorii din raionul Strășeni sunt nevoiți să aducă brațe de muncă din raionale vecine. ION VRÎNCEAN, viticultor: ”Se aduc oameni de la Nisporeni, de prin raioanele îndepărtate de Centru, care nu prea au altă activitate și ei sunt nevoiți să meargă. Dar nu merge nimeni, cheltuieli,  2 ore pe drum ca să îl duci acasă. Și dacă punem mâncarea plus drumul, un zilier ajunge la 800 de lei pe zi. Noi practic facem toate lucrările împreună cu familia.”

Și pădurarii sunt în căutarea zilierilor. Potrivit lui Iulian Mamai, director adjunct la Agenția „Moldsilva”, angajații ocolurilor silvice se află în concurență directă cu agricultorii, care la fel apelează la zilieri pentru a aduna recolta.

Tariful orar al zilierilor s-a majorat de la 1 ianuarie 2025. Câți bani se primesc pentru o zi de muncă

Tariful orar al zilierilor a fost crescut de la 1 ianuarie 2025. Tariful orar s-a majorat  de la 22,024 lei/oră la 24,496 lei/oră. Astfel, pentru o zi de lucru de 8 ore, munca unui zilier trebuie plătită cu 195,968 de lei, față de 176,192 lei cât este stabilit în prezent.

Conform legislației ce reglementează activitatea zilierilor, remunerația acestora este direct legată de salariul minim pe țară. Prin urmare, plata minimă orară acordată zilierilor trebuie să fie echivalentă cu salarizarea orară minimă a angajaților care primesc salariul minim pe țară.

Potrivit HG 1.506/2024, „începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând 24,496 lei/oră”. În prezent, tariful orar este de 22,024 lei/oră.

Munca zilierilor este reglementată de Legea 52/2011. Actul normativ stabilește cine și în ce condiții poate beneficia de munca acestora.

Potrivit legii, o persoană poate desfășura activități ca zilier numai dacă a împlinit vârsta de cel puțin 16 ani. Prin excepție, minorii cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani pot desfășura activitate ca zilieri numai cu acordul părinților sau al reprezentanților legali.

Lucrătorii minori, respectiv minorii în vârstă de cel puțin 15 ani și de cel mult 18 ani desfășoară, ca zilieri, numai activități potrivite cu dezvoltarea lor fizică și cu aptitudinile de care dau dovadă, dacă astfel nu le sunt încălcate dreptul la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală și socială, dreptul la educație, și nu le este periclitată starea de sănătate.

Durata activității ocazionale care poate fi exercitată este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă. Durata zilnică de executare a activității unui zilier nu poate depăși 12 ore.

Beneficiarii muncii ziliere trebuie să achite la stat impozit pe venit (10%) și contribuție la pensii (25%). Aceste taxe se scad din remunerația brută, iar zilierii vor plăti efectiv remunerația netă.

Beneficiarii acestui tip de activitate sunt obligați să înregistreze, la începutul zilei de muncă, datele de identificare în Registrul electronic de evidență a zilierilor.

Cei care nu  respectă obligațiile referitoare la remunerația minimă pentru fiecare categorie de zilier riscă o amendă de 10.000 de lei.

Ghid ANAF 2025 pentru zilieri: Taxe și alte implicații fiscale pentru prestarea ocazională de servicii de către prestatori

ANAF Ploiești a realizat un ghid în format PDF în care explică implicațiile fiscale privind prestarea ocazională a aumitor servicii de către persoanele fizice, incluzând prestatorii casnici, zilierii și antreprenorii. Se aplică în teorie, pentru că în realitate mai nimeni nu se duce să declare că a folosit zilieri şi să fiscalizeze plăţile.

Conform documentului, prestatorul casnic este o persoană fizică ce poate desfăşura activităţi casnice în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remuneraţii acordate exclusiv sub formă de tichete de activităţi casnice. O activitate casnică este una ocazională, necalificată și nu este efectuată în scop comercial, nici nu se efectuează în beneficiul unor terţi.

Prestatorul casnic poate fi și îngrijitorul informal (Legea asistenţei sociale nr. 292/2011) al persoanelor care și-au pierdut autonomia funcțională, cu excepția membrilor de familie.

În ceea ce privește prestatorul casnic, plata se face exclusiv cu tichete de activități casnice. Durata prestării activității este de maxim 12 ore pe zi, iar tichetele se cumpără de beneficiarii casnici de la AJOFM-uri sau online. Acestea se preschimbă în numerar de prestatorii casnici la AJOFM-uri sau online.

Pentru veniturile realizate din desfăşurarea activităţilor casnice, prestatorul casnic datorează impozitul pe venit şi contribuţia de asigurări sociale (CAS).

Impozitul pe venit se calculează prin aplicarea unei cote de 10% asupra a 50% din valoarea nominală a tichetului. În ceea ce privește contribuția de asigurări sociale (CAS), aceasta se aplică la o cotă de 25%, asupra a 50% din valoarea nominală a tichetului. CASS nu se datorează.

„Dacă se preschimbă minim 85 de tichete în fiecare lună (85 x 15 lei = 1.275 lei) atunci se obține calitatea de asigurat CASS și asigurat CAS”, precizează ANAF Ploiești.

Angajatorii pot acorda angajaţilor proprii, sub formă de primă sau bonus, în afară de salariul de bază stabilit, tichete de activităţi casnice pe suport hârtie sau pe suport electronic, suportând valoarea nominală a acestora.

Pentru tichetele primite angajații datorează doar impozit. Nu se datorează contribuții sociale sau contribuţia asiguratorie pentru muncă.

Angajatorii care achiziţionează şi acordă într-un an calendaristic un număr de cel puţin 600 de tichete de activităţi casnice (9.000 lei) pentru acelaşi angajat pot beneficia gratuit, la cerere, în anul următor, de un număr de 50 de tichete de activităţi casnice (750 lei).

În ceea ce privește zilierii, raportul de muncă dintre aceștia şi beneficiari se stabileşte prin acordul de voinţă al părților, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă, conform ghidului ANAF.

Legea prevede o durată minimă a activității (o zi – 8 ore), precum și durata maximă a activității ca zilier. Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părți nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta doar în anumite domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională (CAEN).

ANAF Ploiești oferă și un exemplu de calcul. Astfel, în cazul în care o persoană fizică se înțelege cu un SRL pentru a presta activități de curățenie la un restaurant, pe o perioadă de două săptămâni, contra sumei de 2.500 lei, va plăti CAS 25%, respectiv 625 lei, impozit de 10%, respectiv 188 lei, dar nu va datora CASS.

De asemenea, ANAF Ploiești mai arată că prin contractul de antrepriză, antreprenorul (persoană fizică) se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar (persoană fizică sau juridică), în schimbul unui preţ.

Antreprenorul (persoană fizică) acționează independent, pe propriul risc. El desfășoară astfel o activitate independentă.

Contractul de antrepriză este cunoscut și sub denumirea de ”prestări servicii”. Tipic acestui contract este că antreprenorul își păstrează independența economică și operativă (vorbim aici despre faptul că antreprenorul nu se subordonează beneficiarului, raporturile dintre aceștia rămân independente) în privința organizării muncii și a modalității de executare a lucrării, precizează Fiscul.

Contractul de antrepriză poate fi ocazional, punctual și fără intenție, în cazul veniturilor din alte surse.

În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri: veniturile din activități, altele decât cele de producție,comerț, prestări de servicii, profesii liberale și din drepturi de proprietate intelectuală, precum și activități agricole,silvicultură și piscicultură, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. II – Venituri din activități independente și cap. VII – Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură.

În veniturile din activitățile prevăzute la art. 114 alin. (2)lit. g) din Codul fiscal sunt cuprinse veniturile realizate de contribuabilii care nu sunt înregistrați fiscal potrivit legislației contribuabilii care nu sunt înregistrați fiscal potrivit legislației în materie și care desfășoară activități de producție, comerț,prestări de servicii, profesii liberale, din drepturi de proprietate intelectuală, precum și venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, fără a avea caracter de continuitate și pentru care nu sunt aplicabile prevederile cap.II Venituri din activități independente și cap. VII Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură din titlul IV al Codului fiscal.

Plătitorul de venit, care poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică (în cazul unui contract de antrepriză ocazional), are următoarele obligații fiscale:

• calculează impozitul: 10%;
• reține impozitul;
• declară impozitul (D100);
• depune declarație informativă (D205);
• depune Declarația Unică (D212) doar dacă este obligat la plata CASS.

Descarcă de AICI Ghidul ANAF.