Unde se află copacul din România care are peste 600 de ani. Falnicul stejar a fost martor mut al nenumăratelor evenimente care au marcat istoria țării

Copacul din România care are peste 600 de ani este unul dintre principalele puncte de atracție din Blaj.

Unde se află copacul din România care are peste 600 de ani

Este cunoscut, mai degrabă, sub denumirea „stejarul lui Avram Iancu” și se află în parcul central al orașului, parc care, de altfel, poartă numele marelui revoluționar pașoptist.

Parcul Avram Iancu, o oază autentică de relaxare şi frumos, a fost, inițial, grădina Castelului Mitropolitan şi Episcopiei Greco-Catolice. Ulterior, Arhieparhia Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș, care are sediul la Blaj, i-a cedat statului român superba grădină, care, astfel, a fost deschisă publicului. Parcul este, astăzi, un veritabil complex natural si antropic.

Castelul Arhiepiscopal care aparține Bisericii Unite cu Roma Greco-Catolice

Alte articole

A căzut un mare simbol al Capitalei, considerat ”ultimul martor” al Codrilor Vlăsiei. Internauții se revoltă. ”Opriți măcelul!”

Copacul pe care trebuie să-l plantezi la începutul lunii ianuarie. Îți aduce noroc tot anul

Castelul Arhiepiscopal care aparține Bisericii Unite cu Roma Greco-Catolice datează din 1535 în forma actuală. Nu se poate, însă, vizita fiind proprietatea Bisericii Greco-Catolice. Construcţia este tipică pentru această zonă a Transilvaniei, cu ziduri masive şi scări de lemn întortocheate.

Citeste si EXCLUSIV Mica Romă, oraşul din care „a răsărit soarele românilor”. Locul încărcat de magie pe care orice român care se pretinde patriot ar trebui să-l viziteze măcar o dată în viaţă

Castelul are două etaje, un acoperiş ascuţit şi o faţadă simplă și este înconjurat de o grădină superbă în care se găsesc arbori falnici și tot felul de arbuști ornamentali.

Falnicul stejar a fost martor mut al nenumăratelor evenimente care au marcat istoria țării

Odată ce ai admirat castelul în care se află reședința Arhiepiscopului Major al Bisericii Greco-Catolice, o iei puțin spre dreapta și, după ce treci de casa memorială Iuliu Maniu, găsești intrarea în Parcul Avram Iancu. Odată ajuns aici, nu ai cum să ratezi falnicul stejar.

Stejarul lui Avram Iancu are, așadar, aproximativ 6 secole de viaţă. În ultimii ani de viaţă, cel supranumit „Crăişorul Munţilor” stătea adeseori la umbra falnicului stejar cântând cântece de jale.

De asemenea, se zice că stejarul a fost, totodată, martorul discuţiilor despre marile probleme naţionale cu care se confruntau românii din Transilvania, purtate între Avram Iancu şi prietenul său din copilărie, episcopul greco-catolic Alexandru Şterca Şuluţiu.

Se spune că la poalele acestui stejar s-ar fi dus tratativele dintre generalul habsburg Caraffa și ultimul principe ardelean, Mihai Apaffi al II-lea, referitoare la condiţiile de trecere a Transilvaniei în stăpânirea împăratului de la Viena. ”Tratatul de la Blaj” semnat la umbra acestui copac a marcat, practic, pierderea independenței Transilvaniei și intrarea sub autoritatea austriacă.

Citeste si Cine a fost singurul Patriarh al României care a fost căsătorit şi a avut copii. A rămas în memoria românilor prin celebra replică: „Hristos este sovietic”

Tot sub bogata coroană a stejarului a definitivat planurile orașului în primăvara anului 1737 și episcopul greco-catolic Inocenţiu Micu Klein, întemeietorul de suflet al orașului Blaj. Azi, o statuie impunătoare a lui Inocențiu Micu Klein privește blând, din parcul central al orașului (altul decât Parcul Avram Iancu, dar aflat la distanță de doar o stradă de acesta), către catedrala sufletului său, pe care el însuși a ctitorit-o și care poartă hramul Sfintei Treimi.

Episcopul greco-catolic Inocenţiu Micu Klein, întemeietorul de suflet al orașului Blaj și ctitorul Catedralei Sfânta Treime

Și tot de sub bătrânul stejar poți vedea, dintr-un anumit unghi, măreața Catedrala greco-catolică Sfânta Treime, în care se află cel mai mare iconostas din România, sculptat în lemn de tei.