La nivel global, ziua de 1 Mai este liberă în majoritatea țărilor vest-europene pentru că se sărbătorește Ziua Muncii. Sunt, desigur, și excepții. În Australia și Elveția, spre exemplu, nu este o sărbătoare oficială.

Cum e sărbătorită Ziua Muncii în alte țări

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Pensii 2024. Ce este indicele de corecţie şi cum noua formulă ...

Calendar ortodox 29 aprilie 2024. Începe Săptămâna Patimilor, ...

Ziua Internațională a Muncii e sărbătorită diferit în lume. Printre țările care sărbătoresc această zi se numără Germania, Belgia, Croaţia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Elveţia, Nigeria, Filipine, Mexic, Peru, Hong Kong și lista continuă.

În Italia, spre exemplu, un moment important care marchează ziua de 1 mai este „Concerto del Primo Maggio“, un concert organizat la Roma, în Piaţa San Giovanni.

În Nigeria, oamenii se strâng pe stadion pentru a marca această zi. Ei ascultă discursul tradițional ținut de președinte pentru toți muncitorii.

În Spania, ziua de 1 Mai este numită „Fiesta del trabajo“ sau „Festa del Treball“, fiind sărbătoare publică.

Rușii organizează tot felul de spectacole pentru această zi, iar în Republica Moldova oamenii au obiceiul de a merge la picnic.

Nemții sunt liberi de 1 Mai și în acea zi ei poartă a butonieră o panglică roșie, în amintirea lui 1 mai 1890.

În Cuba ziua de 1 Mai e cunoscută ca „Día del Trabajo“ (Ziua Muncii). Oamenii participă la marșuri în acea zi.

Ziua de 1 Mai este zi liberă și în România, iar românii aleg fie să meargă la mare, la munte, la grătar cu pritenii, la picnic sau să petreacă alături de familie.

Cum a apărut sărbătoarea de 1 Mai în lume

Totul a pornit de la o mișcare a sindicaliștilor din Chicago, care au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la opt ore, pe 1 mai 1886. Membrii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii) au ieșit în stradă și au cerut să fie introdusă o rezoluție care stipula „8 ore să constituie ziua legală de muncă”.

Au fost aproximativ 90 de mii de oameni care au ieșit în acea zi pe străzile din Chicago, iar din aceștia 40 de mii erau în grevă. Manifestațiile s-au întins pe câteva zile, iar protestatarii au început să iasă în stradă în număr tot mai mare. Câteva zile mai târziu, pe data de 3 mai, au intervenit forțele de ordine, iar patru muncitori au fost uciși atunci și mai mulți au fost răniți. În acea seară a mai fost organizată o demonstrație în Piața Haymarket din Chicago. O bombă a fost aruncată spre poliție și în acea seară 66 de oameni ai legii au fost răniți. Șapte dintre ei au murit în acea seară. Oamenii legii au ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai multe au decedat.

În urma incidentului au fost judecați opt protestatari. Mai multe asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat bani pentru apărarea lor.

Mișcarea sindicaliștilor a devenit mondială. Greva de la Chicago și din toată America a dus la reducerea numărului de ore muncite la opt ore. Mai târziu cu doi ani, social – democrații afiliați la așa–numita Internațională a ll–a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. Ulterior, pe 1 mai au avut loc în fiecare an demonstrații în SUA, în majoritatea țărilor din Europa, Chile, Peru și Cuba. După 1904, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”) anual, în prima zi de luni a lui septembrie.

Citește și Anunţ important pentru şoferi înainte de minivacanţa de 1 mai. Măsura intră în vigoare de miercuri

Citește și Prognoza meteo mai 2022. ANM anunţă că nu e vreme de plajă de 1 Mai. Ploi în minivacanţă