Ungaria nu cedează „şantajului” cu procedura de infringement pentru refuzul de a primi migranţi

Într-o intervenție în fața Parlamentului de la Budapesta, șeful diplomației ungare a spus că executivul UE își depășește autoritatea în acest caz, adăugând că guvernul condus de Viktor Orban nu va permite nimănui să treacă ilegal frontierele Ungariei. ”Nici măcar Comisia Europeană nu poate priva statele membre de dreptul de a decide pe cine doresc să lase să intre pe teritoriul lor și alături de cine vor să trăiască”, a subliniat Szijjarto.

Surse europene au declarat luni, pentru Reuters, că executivul comunitar va declanșa marți procedura de infringement (încălcarea prevederilor tratatelor Uniunii Europene) împotriva a trei state membre central și est-europene — Polonia, Ungaria și Republica Cehă — care nu au respectat deciziile Uniunii Europene privind redistribuirea solicitanților de azil între țările membre.

Executivul comunitar ar urma să trimită scrisori de notificare oficială autorităților de la Varșovia și Budapesta, după cum au declarat trei diplomați și oficiali UE. Alți doi diplomați au precizat că pe lista destinatarilor se află și Praga. Aceste scrisori marchează primul pas al procedurii de infringement pe care Comisia Europeană o poate lansa în cazul în care un stat membru nu respectă obligațiile care îi revin în conformitate cu tratatele și deciziile UE.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Comisia Europeană iniţiază proceduri de infringement. Trei ţări sunt vizate pentru că nu vor să primească refugiaţi

Alte articole

PPE și Renew cer Comisiei Europene să rețină 770 de milioane de euro din fondurile pentru România după cazul Dominic Fritz DOCUMENT

Comisia Europeană a deschis nouă proceduri de infringement împotriva României, într-o singură zi. Bucureștiul nu a transpus mai multe directive europene în legislația națională

Planul de relocare a 160.000 de refugiați a fost adoptat în septembrie 2015 în pofida faptului că Ungaria, Cehia, Slovacia și România au votat împotriva sa. Deși în general s-a opus acestui mecanism, Polonia a votat în cele din urmă, alături de majoritatea țărilor membre, în favoarea lui. Statele membre ale UE s-au angajat ulterior să preia alți 22.000 de refugiați din state vecine Siriei, respectiv Turcia, Iordania și Liban.

Cu Turcia a fost încheiat în martie 2016 un acord prin care autoritățile de la Ankara s-au angajat să primească înapoi migranții ce debarcă în Grecia, care trec prin Turcia venind mai ales din Orientul Mijlociu, statele blocului comunitar acceptând în schimb să preia un număr echivalent de refugiați sirieni direct de pe teritoriul turc, în limita unui plafon de 72.000.

Pe de altă parte, miniștrii de interne din țările membre ale Grupului de la Vișegrad (V4, format din Polonia, Slovacia, Ungaria și Republica Cehă), reuniți luni la Varșovia, au solicitat Uniunii Europene ca deciziile privind redistribuirea migranților să fie adoptate cu unanimitate de către Consiliul European (șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre) și nu la nivel ministerial, potrivit MTI. În Consiliul European deciziile se iau prin consens, spre deosebire de Consiliul UE (format din miniștrii din statele membre, care se reunesc în funcție de domeniul de activitate), unde de cele mai multe ori deciziile se iau cu majoritate calificată.