Ungaria riscă tăierea fondurilor europene. Ursula von der Leyen anunţă azi dacă va fi declanşată procedura, la doar două zile după ce Viktor Orban a câştigat alegerile

În aceste condiţii, Ungaria riscă tăierea fondurilor europene. Grupul condus de Ursula von der Leyen va viza de această dată doar Guvernul de la Budapesta şi nu se va ocupa deocamdată de Polonia, relatează publicaţia Népszava, care citează surse europene.

Procesul va dura aproape şase-opt luni, iar la finalul acestuia, fondurile europene ar putea fi recuperate sau retrase din Ungaria în cazul în care se consideră că aceasta a adus prejudicii bugetului Uniunii Europene prin încălcarea standardelor statului de drept, notează G4media.

Citeşte şi: Rezultate alegeri Ungaria 2022. Viktor Orban își păstrează fotoliul de premier: ”Victoria noastră se vede de pe lună”

Ce implică tăierea fondurilor europene. Semnalul de alarmă tras de şefa Comisiei Europene

Retragerea banilor europeni se poate aplica atât din bugetul UE, cât şi din fondul de redresare. Deşi Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a negat că decizia sa a fost adoptată pe considerente politice, era de așteptat ca procedura privind statul de drept să fie aplicată abia după alegerile parlamentare din Ungaria, notează sursa citată.

Alte articole

Ora de iarnă 2025. Gata, Comisia Europeană opreşte schimbarea orei: „Nu mai are niciun sens şi ne enervează pe toţi”

Comisia Europeană s-a pronunțat pe problema pensiilor speciale ale magistraților. România riscă să piardă 231 de milioane de euro

Potrivit presei din Ungaria, colegiul comisarilor este foarte îngrijorat de faptul că interesele financiare ale Uniunii Europene sunt afectate în Ungaria și că corupția la nivel înalt rămâne nepedepsită.

Într-o scrisoare trimisă Guvernului condus de Viktor Orban în 2021, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ridicat obiecții cu privire la achizițiile publice și la funcționarea independentă a organelor judiciare, precum Procuratura.

Citeşte şi: Viktor Orban, discurs furibund după câștigarea alegerilor: Volodimir Zelenski și ”alți birocrați de la Bruxelles”, numiți adversari de premierul Ungariei

În consecinţă, CEJ a cerut informații privind cazurile și practicile care au ridicat suspiciuni de folosire neregulamentară și neautorizată a fondurilor europene. Guvernul de la Budapesta a reacţionat abia anul acesta, la câteva zile după termenul limită, însă nu ar fi răspuns așteptărilor Comisiei Europene.

O decizie oficială privind lansarea oficială a procedurii privind statul de drept va fi luată în cadrul unei reuniuni a grupului de comisari care va avea loc peste două săptămâni.

Regulamentul, cunoscut în întregime sub denumirea de „regulamentul general de condiționalitate privind protecția bugetului UE”, este în vigoare de la 1 ianuarie 2021, dar nu a fost încă aplicat nicăieri, întrucât factorii de decizie au așteptat o hotărâre judecătorească privind legalitatea regulamentului.

Încă de la început, cele două ținte principale ale regulamentului au fost Ungaria și Polonia, două state membre despre care criticii spun că încalcă în mod sistematic valorile și standardele UE.