”Acordul nu este încă mort”, iar UE vrea să dea Iranului ”o posibilitate de a reveni asupra măsurilor care contravin angajamentelor pe care şi le-a asumat”, a declarat şeful diplomaţiei britanice Jeremy Hunt la sosirea la o reuniune cu omologii săi din Uniune.

”Iranul a luat decizii rele ca reacţie la decizia rea a Statelor Unite de a se retrage din acord şi de a impune sancţiuni extrateritoriale ce afectează frontal avantajele economice pe care ţara le putea obţine de pe urma acordului”, a deplâns francezul Jean-Yves Le Drian. ”Noi dorim ca Iranul să revină în acord” şi să-şi respecte angajamentele. a insistat el.

Europenii deplâng decizia Teheranului de a produce de-acum uraniu îmbogăţit la cel puţin 4,5%, un nivel interzis de acord. Însă Teheranul aşteată de la europeni ”măsuri practice, eficiente şi responsabile” în vederea salvării acordului.

”Dacă europenii şi americanii nu vor să acţioneze conform angajamentelor lor, noi, la rândul nostru, reducându-ne angajamentele, contrabalansăm acest lucru şi vom reveni la situaţia de acum patru ani”, a avertizat purtătorul de cuvânt al Organizaţiei Iraniene a Energiei Atomice (OIEA) Behrouz Kamalvandi, citat de agenţia oficială iraniană de presă Irna.

Citeşte şi Donald Trump, ameninţare fără precedent la adresa Iranului

Europenii speră să-i convingă pe iranieni de voinţa lor de a-i ajuta prin utilizarea Instex, un mecanism de troc creat cu scopul ocolirii sancţiunilor americane, prin evitarea dolarului. Achiziţiile iraniene în Europa vor fi compensate prin achiziţii europene de o sumă echivalentă în Iran.

Zece ţări din UE s-au angajat să folosească acest instrument, iar ţări ”care nu sunt embre UE” se vor putea alătura, la rândul lor, acestei iniţiative, a anunţat Helga Schmid, adjuncta şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini. Însă două state UE mari - Italia şi Polonia - lipsesc în vederea credibilizării instrumentului, a deplâns un diplomat european de rang înalt.

Situaţia este complexă - extrateritorialitatea sancţiunilor americane a condus la retragerea din Iran a unor întreprinderi europene, iar comerţul s-a prăbuşit, a rezumat un diplomat european. Iranul nu poate să-şi mai exporte petrolul şi este privat, astfel, de esenţialul venitorulor sale. Exporturile de petrol au scăzut de la 1,5 milioane de barili pe zi la 700.000 de barili pe zi.