Ursula Von der Leyen a dat exemple recente de dezastre naturale ca urmare a schimbărilor climatice, printre acestea enumerând și culturile distruse de seceta din România. „Nu există o nevoie mai urgentă de a accelera, decât atunci când este vorba de viitorul însuși al fragilei noastre planete. O bună parte din activitatea la nivel internațional s-a oprit din cauza izolării. Planeta a continuat să devină din ce în ce mai fierbinte, periculos de fierbinte. Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru, de la locuințele evacuate din cauza prăbușirii ghețarului din Mont Blanc, la incendiile din Oregon până la culturile distruse din România de cea mai puternică secetă de zeci de ani„, a spus președintele Comisiei Europene.

Creșterea obiectivului de eliminare a emisiilor, de la 40% la 55%, care ar avea consecinţe pentru sectorul energetic, transporturi sau agricultură, „este prea mare pentru unii şi insuficientă pentru alţii”, a spus Von der Leyen. „Însă economia şi industria noastre o vor putea face„, a adăugat ea în primul său discurs privind starea Uniunii, susţinut în Parlamentul European.

Alte Articole

De ce a murit Adrian Rădulescu? Ce i-au găsit medicii în trup

Primele imagini după cutremurul din Peru. S-au înregistrat ...

Vaccinarea devine obligatorie pentru personalul sanitar din Ungaria. ...

Ea a precizat că noul obiectiv este necesar pentru a plasa UE „ferm pe drumul” spre îndeplinirea planului său de a ajunge la neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050, iar analizele Comisiei confirmă că o reducere cu 55% e emisiilor este posibilă economic.

Citeşte şi Raportul privind starea Uniunii Europene: Şomajul ar putea ajunge la 9% în 2020

Ursula von der Leyen a recunoscut că propunerea va diviza Parlamentul European şi statele membre, care vor trebui să aprobe această ţintă obligatorie din punct de vedere juridic.

Pentru a contribui la realizarea obiectivului, ea a precizat că 30% din pachetul european de relansare în contextul pandemiei de coronavirus, reprezentând granturi şi credite de 750 de miliarde de euro, pe care UE ca întreg le va împrumuta, ar trebui obţinut prin obligaţiuni verzi.

Parlamentul European şi liderii din EU încă mai trebuie să ajungă la un acord asupra planului pentru 2030.

Discuţiile sunt tensionate, în contextul în care unele ţări susţin că nu pot face reduceri mai mari din cauza dependenţei lor economice de sectoarele puternic poluante, aşa cum este industria cărbunelui.

În schimb, activiştii de mediu spun că obiectivul de reducere cu 55% nu este suficient pentru a atinge scopul de neutralitate privind emisiile de carbon până în 2050.