Ursula von der Leyen, sub focul criticilor Teheranului! Președinta Comisiei Europene este acuzată de ipocrizie în urma masacrului din Orientul Mijlociu

Reproşându-i şefei Comisiei Europene că „dă undă verde ocupaţiei, genocidului şi atrocităţilor, iar acum spală crima de agresiune americano-israeliană şi crimele de război împotriva iranienilor”, Ministerul de Externe iranian o întreabă pe Ursula von der Leyen de ce nu a condamnat moartea celor 165 de fete ucise în oraşul Minab după ce şcoala lor a fost lovită pe 28 februarie, în prima a campaniei de bombardamente lansate de SUA şi Israel.

Pentagonul şi preşedintele american Donald Trump au spus că o anchetă privind atacul asupra şcolii de la Minab este în desfăşurare. Potrivit unei investigaţii a publicaţiei americane New York Times, şcoala ar fi fost lovită de o rachetă de croazieră americană Tomahawk.

„De ce nu spuneţi nimic când spitalele, siturile istorice, instalaţiile petroliere, sediul poliţiei diplomatice, bazele pompierilor şi cartierele rezidenţiale sunt ţintite fără scrupule?”, o întreabă în continuare ministerul iranian pe preşedinta executivului comunitar, într-o postare pe reţeaua de socializare X.

„Tăcerea în faţa fărădelegii şi atrocităţii nu este altceva decât complicitate”, se arată în acelaşi mesaj, ce survine după o reacţie a preşedintei Comisiei Europene faţă de războiul pornit de SUA şi Israel împotriva Iranului, reacţie postată luni pe aceeaşi reţea de socializare.

Alte articole

Motivul pentru care SUA a cerut Israelului să nu mai bombardeze anumite obiective iraniene

Israelul „se înarmează până în dinți”: Bugetul militar, suplimentat cu 13 miliarde de dolari special pentru finanțarea războiului cu Iranului

„Poporul iranian merită libertate, demnitate şi dreptul de a-şi decide propriul viitor. Chiar dacă ştim că acest lucru va fi plin de pericole şi instabilitate în timpul războiului şi ulterior”, a scris Ursula von der Leyen în acea reacţie, ce pare a exprima o dorinţă a sa de schimbare a regimului de la Teheran şi înlocuire a acestuia cu unul pro-occidental, obiectiv urmărit de asemenea de preşedintele Trump şi de premierul israelian Benjamin Netanyahu prin lansarea acestui război.

Potrivit Pentagonului, în primele zece zile de război au fost atacate peste 5.000 de ţinte în Iran. Sunt vizate cu precădere instalaţiile nucleare, cele de producţie şi lansare a rachetelor balistice, depozite de muniţii, bazele armatei şi ale Corpului Gărzilor Revoluţionare, locaţiile unde se estimează că s-ar afla lideri politici şi militari, iar Israelul a lovit în noaptea de sâmbătă spre duminică de asemenea o rafinărie şi patru rezervoare de petrol, provocând formarea unui nor chimic urmat de o ploaie toxică la Teheran.