Războiul din Ucraina. Companiei auto Renault i s-a cerut de către guvernul francez să fabrice drone în Ucraina, pe măsură ce aeronavele fără pilot au devenit un pilon central în apărarea ţării faţă de agresiunea militară a Moscovei.
Ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, a declarat vineri seara pentru postul de televiziune LCI că firmele franceze din domeniul auto şi cel al apărării vor lucra împreună pentru a înfiinţa linii de producţie într-un „parteneriat fără precedent”.
Renault a confirmat duminică seara că a fost contactată de Ministerul Forţelor Armate din Franţa. „Au avut loc discuţii, nu a fost luată nicio decizie în această etapă, deoarece aşteptăm detalii despre acest proiect din partea ministerului” a transmis Renault.
Această iniţiativă ar marca prima dată când constructorul auto produce echipament de apărare de la cel de-al Doilea Război Mondial, când tancurile sale R35 au fost folosite fără succes împotriva tancurilor germane în Bătălia Franţei.
Kievul a încurajat companiile occidentale să investească în industria de apărare a ţării şi să înfiinţeze parteneriate cu producători locali de arme. Contractorul german Rheinmetall construieşte o fabrică de muniţii în Ucraina, care urmează să înceapă producţia anul viitor, a declarat în februarie CEO-ul Armin Papperger, în cadrul Conferinţei de Securitate de la München.
Compania era deja prezentă în Ucraina, operând o facilitate pentru repararea echipamentelor militare de fabricaţie străină.
Ucraina a afirmat că a atras peste 40 de companii străine de apărare în Ucraina. În februarie, ministrul ucrainean al industriilor strategice, Herman Smetanin, a anunţat că grupul francez de aviaţie şi echipamente electronice Thales a semnat un acord pentru a înfiinţa un joint venture cu conglomeratul ucrainean de stat Ukroboronprom.
Cel mai mare bombardament nocturn în Ucraina. Rusia a lansat 479 de drone
„Politicienii pro-război de la Bruxelles vor să ne facă să credem că războiul trebuie să continue. Dar este imposibil să îl câștigăm. Nu există nicio soluție pe câmpul de luptă. Există morți, suferință și distrugere. Avem nevoie de o încetare a focului, avem nevoie de pace, avem nevoie de negocieri. Diplomații ar trebui să preia conducerea de la generali. Și nu vrem să murim în Ucraina. Nu vrem ca fiii noștri să se întoarcă în sicrie. Nu vrem Afganistanul alături”, a spus Viktor Orban, vorbind la un eveniment care marchează aniversarea alegerilor pentru Parlamentul European.
În ultimii ani, Kremlinul a încercat să prezinte Rusia drept un bastion al așa-numitelor valori tradiționale, poziționându-se în contrast puternic cu ceea ce descrie drept Occidentul în decădere morală. Cu toate acestea, sub această aparență, persistă o realitate mai complexă. După cum a declarat filosoful rus exilat Alexey Zhavoronkov pentru Kyiv Independent, „retorica și conceptele conservatoare sunt folosite pentru a masca o realitate diferită”.
După cum observă Zhavoronkov, cei care promovează narațiunea unei Rusii „conservatoare” o fac adesea nu atât din convingere ideologică, cât din oportunism – alăturându-se Kremlinului pentru a servi ca purtători de cuvânt de facto pentru regimul președintelui Vladimir Putin, îmbogățindu-se în același timp.
Printre cei citați frecvent ca arhitecți intelectuali ai viziunii asupra lumii „valorilor tradiționale” a Kremlinului se numără Alexander Dugin, numit în presa occidentală „creierul lui Putin” – un titlu care contrazice natura ambiguă și probabil supraestimată a influenței sale reale.
Dugin, care a cerut în mod deschis genocidul ucrainenilor și întreține o rețea menită să își exporte ideologia pe scară largă în străinătate, se prezintă ca un filosof. Dar, după cum a explicat exilatul Zhavoronkov pentru Kyiv Independent, lucrările lui Dugin sunt afectate de incoerență intelectuală și nu au profunzimea filosofică necesară pentru o analiză serioasă.
Printre cei eliberați se numără apărători ai orașului Mariupol care au petrecut mai mult de trei ani în captivitate. „Începând cu dimineața zilei de 9 iunie, toate informațiile rusești, inclusiv declarațiile (purtătorului de cuvânt al Kremlinului), cu privire la o ofensivă în regiunea Dnipropetrovsk, nu corespund realității”, a declarat Andrii Kovalenko, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării.
„Pericolul nu va dispărea nici când războiul din Ucraina se va încheia”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte. Armata poloneză a anunţat luni că a ridicat de la sol avioanele de vânătoare din cauza unui atac rusesc „intens” în vestul Ucrainei, potrivit Le Figaro. „Din cauza atacului aerian intens al Federaţiei Ruse asupra teritoriului ucrainean, aeronavele poloneze şi aliate au început să opereze în spaţiul aerian polonez în această dimineaţă”, a anunţat Statul Major Polonez pe X.
Ucraina afirmă că a lovit avioanele de vânătoare rusești MiG-31 și Su-30/34 în urma atacului asupra aerodromului. Un atac ucrainean ar fi avariat două aeronave militare rusești — un MiG-31 și un avion de vânătoare Su-30 sau Su-34 — pe un aerodrom utilizat pentru lansarea rachetelor Kinzhal, a declarat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 9 mai.
Președintele rus Vladimir Putin a aprobat o nouă strategie navală menită să restabilească pe deplin poziția Rusiei ca putere maritimă mondială de prim rang, a declarat Nikolai Patrushev, consilier al Kremlinului, într-un interviu acordat ziarului rus Argumenty i Fakty, controlat de stat.
Patrushev, fost ofițer KGB, a declarat pentru ziarul rus că noul document, intitulat Strategia de dezvoltare a marinei ruse până în 2050, a fost aprobat la sfârșitul lunii mai.
Rusia a pierdut 997.120 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 9 iunie. Numărul include 970 de victime suferite de forțele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 10.915 tancuri, 22.759 de vehicule blindate de luptă, 51.348 de vehicule și rezervoare de combustibil, 28.934 de sisteme de artilerie, 1.411 sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.183 sisteme de apărare aeriană, 414 avioane, 337 elicoptere, 39.818 drone, 28 de nave și bărci și un submarin.
Boxerul ucrainean Usyk îl invită pe Trump la el acasă pentru a vedea cu ochii lui războiul, relatează BBC. Campionul mondial la categoria grea Oleksandr Usyk l-a invitat pe președintele SUA Donald Trump să locuiască o săptămână în casa sa din Ucraina, în cadrul unui interviu acordat pe 8 iunie pentru BBC Sport.
Trump s-a angajat să negocieze încetarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar după șase luni de mandat, încetarea focului nu se întrevede nicăieri. Trump a amenințat că va abandona complet procesul de pace și a sugerat chiar că Ucraina este de vină pentru intensificarea atacurilor aeriene ale Rusiei.
Usyk a spus că l-ar primi cu plăcere pe Trump în casa sa din Ucraina pentru a experimenta în prima persoană realitățile războiului.
Rusia a lansat un alt atac de amploare împotriva Ucrainei în noaptea de 9 iunie, atacând orașe din toată țara cu drone și rachete. Cel puțin o persoană a fost rănită în Rivne, un oraș situat departe de linia frontului, în nord-vestul Ucrainei.
Atacul masiv a avut loc la scurt timp după ce Rusia a lansat, în noaptea de 6 iunie, 452 de drone și 45 de rachete asupra Ucrainei, unul dintre cele mai mari atacuri aeriene din cadrul războiului pe scară largă. Kremlinul a afirmat că bombardamentul a fost o represalie pentru operațiunea „Pânza de păianjen” a Kievului, în cadrul căreia au fost atacate cu drone avioane strategice rusești.