Valea Regilor Daci. Misterele impresionante ale piramidelor din Maramureş

S-au făcut investigații arheologice prin care s-a determinat că este vorba despre mormintele fostelor căpetenii dacice care au dominat aceste ținuturi în perioada antichității, scrie extranews.ro. Din păcate, așa cum se întâmplă de obicei în România, s-a venit, s-a constatat și… s-a abandonat. Bulgarii în schimb, o nație pe care ne place să o blamăm cu orige prilej, au reușit să facă din „Valea regilor traci” (un complex similar celui din Oarța de Sus) un obiectiv turistic extrem de apreciat.

Citeşte şi Cazuri şocante în Baia Mare, doi bărbaţi şi o femeie au fost găsiţi morţi, o altă tânără este în stare gravă

Comparația dintre necropola din Maramureș și Valea Regilor din Egipt este puțin forțată. Cu toate acestea, pe dealurile din preajma Oarței de Sus există zeci de morminte piramidale, construite special pentru conducătorii dacilor liberi. Cei 31 de tumuli atestă faptul că civilizația dacă nu era nicidecum atât de înapoiată precum au prezentat-o cronicarii romani.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dacii aveau ingineri

Alte articole

Stațiunea din România cu lacuri sărate și ape terapeutice care atrage mii de turiști anual. Beneficiile pentru sănătate și obiectivele pe care nu trebuie să le ratezi

Accident grav în Maramureș. Nouă persoane, șapte adulți și doi copii, au fost transportate de urgență la spital

Mai mult decât atât, sunt dovada faptului că dacii aveau ingineri capabili de realizări tehnice deosebite încă din mileniul cinci Î.Hr.. Spre exemplu, măsurătorile efectuate în cazul unuia dintre tumuli a arătat că înălțimea acestuia este de 10 metri deasupra solului, având totodată o adâncime de șase metri în subteran.

Cercetări arheologice veritabile au fost făcute, prin 1980, doar la unul dintre tumulii dacici. Din păcate, asemeni piramidelor egiptene, nici mormântul regelui dac nu a scăpat de lăcomia jefuitorilor. Este mai regretabil faptul această primă încercare de explorare a tumulilor dacici a rămas, până în ziua de astăzi și ultima.

„Din păcate arheologii de atunci au ales cel mai mare tumul din acest complex. Aceasta a presupus cheltuieli majore. Dacă alegeau unul mai mic, ar fi avut toate șansele să descopere, cu fonduri modeste, un mormânt nejefuit. Sunt sigur că în încăperile subterane există mari comori dacice care așteaptă să fie descoperite”, ne-a mărturisit profesorul Traian Rus, un om al locului care și-a dedicat viața acestui obiectiv istoric.

Cei care conduceau la acea vreme Muzeul Județean Maramureș, alături de specialiști din București, au concluzionat, în mod pripit, că toate celelate morminte dacice au avut aceeași soartă și prin urmare explorarea arheologică nu-și mai are rostul.

Descoperă cartierul îmbrățișat de pădure și ofertele promoționale
Cu toate acestea specialiștii au reușit să identifice elemente care arată că nivelul civilizației dacice era, încă din anul 2.000 î.e.n., unul extrem de avansat, din punct de vedere tehnic și cultural. Din fericire foștii elevi ai profesorului Traian Rus s-au dovedit a fi mai determinați decât specialiștii arheologii. Tot în anii ’80, copii din fostul club „Căutătorii de comori” din Oarța de Sus au făcut o descoperire extrem de importantă. Ei au căutat și au găsit un sanctuar dacic din epoca bronzului, o adevărată comoară, atât din punct de vedere material cât și istoric.

„Eu, împreună cu elevii mei de atunci am știut că această zonă are un imens potențial arheologic. Copii, prin căutările și descoperirile lor au reușit să și demonstreze acest lucru. Din păcate această zonă nu este îndeajuns de cunoscută publicului larg. Pe lângă marele regret că în tumulul explorat nu s-a găsit mare lucru, mai am unul. Anume acela că autoritățile nu au reușit nici până acum să marcheze în mod adecvat această zonă și să o introducă într-un circuit turistic”, spune profesorul Traian Rus.

Sanctuarul de la „Chiile Botii” cum este cunoscut, cuprinde podoabe din aur masiv și argint, obiecte de ceramică precum și un număr de peste 500 de monede romane care demonstrează că dacii liberi nu erau într-un conflict permanent cu Imperiul Roman ci aveau importante relații economice cu vecinii cotropitori.

Totodată prin intermediul acestui sanctuar au putut fi obținute date suplimentare cu privire la sacrificiile animale și chiar umane înfăptuite de vechii daci.

Cu fonduri puține dar, compensând cu ambiție și entuziasm, vecinii de la sud de Dunăre au excavat și au scos la lumină zeci de tumuli tracici. Mai mult decât atât, au creat chiar o replică fidelă a unuia dintre morminte, în speță cel de la Kazanlak, pentru a putea fi admirat de turiști și a menține originalul intact. Odată scoase la lumină, mormintele tracice din Bulgaria au fost introduse în patrimoniul UNESCO. În tot acest timp, în România, obiective similare, precum cel de la Oarța de Sus, sunt neglijate total, neexistând nici măcar o plăcuță sau un indicator care să semnaleze vreunui drumeț rătăcit că se află față în față cu vestigiile unei civilazații milenare.