Oficialul de la Palatul Cotroceni avertizează că absența unui titular afectează capacitatea ministerului de a adopta decizii esențiale înainte de elaborarea bugetului pentru 2026. Potrivit consilierului prezidențial in domeniul Educației, situația actuală riscă să prelungească problemele deja existente, inclusiv lipsa manualelor pentru elevii de liceu.
„Partea mai puțin bună este că domnul Bolojan este prim-ministru și are foarte multe probleme și nu știu când are timp de cele ale Educației și Cercetării, care este un minister foarte complex și foarte greoi”, susține consilierul prezidențial pe Educație, la Digi24.
Valentin-Sorin Costreie a oferit drept exemplu situația programei de limba română pentru clasa a IX-a, care, potrivit acestuia, este în prezent blocată și poate fi adoptată doar prin asumarea unui ministru cu drepturi depline. Lipsa unei decizii rapide ar putea avea consecințe directe asupra includerii fondurilor pentru manuale în bugetul pe anul viitor.
„De exemplu, acum o să vă dau două exemple și mă opresc pe partea de învățământ preuniversitar. A fost o întreagă, n-aș spune chiar dezbatere publică, cu privire la programele de liceu, iar programa de clasa a IX-a de la limba română e blocată acum, adică ea trebuie într-un fel sau altul adoptată. Și asta numai un ministru poate să o facă, să și-o asume. Și dacă lucrurile astea nu se petrec înainte de facerea bugetului, mi-e teamă că banii de manuale nu vor fi prinși în buget. Ori, ce urmează după programe sunt manualele. Deci asta înseamnă că încă un an, copiii noștri, care oricum de ani de zile nu au manuale în liceu”, a explicat acesta.
Consilierul prezidențial a subliniat că ministerul continuă să funcționeze din punct de vedere administrativ, însă lipsa unei conduceri cu viziune împiedică dezvoltarea și asumarea unor reforme consistente.
„E funcțional în virtutea reglementărilor și măsurilor pe care le ia un sistem. Când ai un ministru interimar, și în cazul nostru e chiar domnul prim-ministru, lucrurile funcționează. Adică acte se semnează. Avem un secretar de stat delegat, mașina funcționează, dar mașina este ținută la ralanti și nu poate să meargă mai departe. De ce? Pentru că un ministru înseamnă viziune sau ar trebui să însemne. Iar în lipsa unei viziuni, nu poți să ai un buget. Pentru că bugetul înseamnă implementarea acelei viziuni.
Deci, o primă nevoie mare a unui ministru plin este să vină cineva, mai ales acum, înainte de facerea bugetului, cu viziunea dânsului sau dânsei, care să lupte și să o implementeze. Deci, mai ales în acest context, este o și mai mare nevoie, pentru că întreg sistemul acesta, care, apropo, pe partea administrativă este cel mai mare, deci aici efectiv vorbim conjugat de elevi, studenți, părinții lor, de milioane de oameni”, susține acesta.
În opinia consilierului, presiunea socială generată de incertitudini se resimte la nivelul întregului sistem, iar viitorul ministru ar trebui să fie „cineva care să fie, ca să vă spun pe scurt, un model”.
„Are nevoie de un model. Adică dacă profesorii noștri ar trebui să fie modele pentru elevii și studenții noștri, cred că și ministru, cumva, simbolic, ar trebui să fie un modern și asta înseamnă o ținută intelectuală și morală ireproșabilă. Un om cu viziune, un om care cunoaște sistemul. Aici nu ai timp de de bâjbâieli, un om care să-și asume chiar eventuale eșecuri. De ce? Pentru că nimeni nu știe exact ce efecte în sistem pot să aibă anumite măsuri. Pilotăm, încercăm, dar în sistemul de educație lucrurile, în primul, când se întâmplă foarte lent și asta e o altă problemă. Vii, îți asumi uneori, nici nu vezi efectele a ceea ce ți-ai asumat”, susține consilierul prezidențial.
Întrebat despre posibile nume pentru funcția de ministru al Educației, Valentin-Sorin Costreie a menționat că există variante din zona politică, „dar nu cred că satisfac criteriile de căutare ale domnului Bolojan”. El a indicat însă câteva nume din mediul universitar.
„Eu o să vă dau, de exemplu, Mădălin Bunoiu, de la Universitatea de Vest, Romiță Iucu, de la Universitatea din București și sunt mai mulți, dar v-am dat din spațiu universitar. Cred că acuma poate ar trebui să avem pe cineva din preuniversitar și o să vă spun de ce, de fapt, poziția mea a fost publică, nu fac decât să repet ceea ce am mai spus săptămânile acestea. Poziția mea este următoarea: când vorbim de sistemul de educație, noi de fapt, vorbim de două sisteme, dacă nu cumva de trei sub-sisteme. Haideți să o luăm așa. Este partea de preuniversitar și partea de universitar”, a punctat acesta.
Citeste si: Ce salarii sunt în școlile private. Cât câștigă o învățătoare în 2026