Valentina Robu, șefa Casei de Pensii, dezvăluie ce se va întâmpla cu sistemul public după „marea pensionare” de după 2030

Ieșirea la pensie a generației „decrețeilor”, care va începe în următorii ani, nu va provoca prăbușirea sistemului public de pensii din România. Este explicația oferită de președinta Casei Naționale de Pensii Publice, Valentina Robu, care susține că presiunea generată de acest val de pensionări va fi mai redusă decât se estimează.
Filip Stan
22 nov. 2026, 10:21
Valentina Robu, șefa Casei de Pensii, dezvăluie ce se va întâmpla cu sistemul public după „marea pensionare” de după 2030
Valentina Robu, șefa Casei de Pensii, dezvăluie ce se va întâmpla cu sistemul public după „marea pensionare” de după 2030

Valentina Robu a transmis că o mare parte dintre românii născuți în perioada respectivă au lucrat în străinătate și au contribuit la sistemele de pensii din alte state europene, astfel că România le va plăti doar drepturile corespunzătoare contribuțiilor realizate pe teritoriul țării.

Generația „decrețeilor” este formată din persoanele născute începând cu sfârșitul anului 1966 și în anii următori, după adoptarea Decretului 770 de către regimul comunist. Aceștia vor începe să iasă la pensie anticipată din 2027, iar pensionările pentru limită de vârstă se vor intensifica după 2030.

În perioada 1967-1972 s-au născut peste două milioane de copii. În condițiile în care legislația actuală stabilește vârsta standard de pensionare la 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, estimările indică faptul că aproximativ 1,8 milioane de români din această generație ar urma să se pensioneze pentru limită de vârstă în primii cinci-șase ani de după 2030.

Numărul mare de viitori pensionari a alimentat temerile privind sustenabilitatea sistemului public, mai ales în contextul declinului demografic și al reducerii populației active. Economiștii și specialiștii au avertizat în repetate rânduri că această schimbare demografică ar putea pune o presiune considerabilă atât asupra bugetului de pensii, cât și asupra pieței muncii.

Citeşte şi: Până la 15.000 de lei de la stat pentru aceşti români. Ce documente trebuie depuse și cum se obțin banii

Valentina Robu: „Sistemul va funcționa și după 2030”

Valentina Robu susține însă că instituția a analizat deja impactul intrării generației „decrețeilor” în sistemul public de pensii, inclusiv în colaborare cu reprezentanții Băncii Mondiale. Concluzia analizelor ar fi că presiunea suplimentară asupra sistemului românesc va fi redusă.

„Sistemul de pensii va funcționa. Știu că s-a vehiculat în presă foarte mult și despre intrarea în sistem a decrețeilor. Haideți să vin și eu aici cu o clarificare. Decrețeii ar fi undeva la 3.000.700, da? În momentul în care am lucrat la reforma sistemului de pensii și am făcut analize împreună cu cei de la Finanțe, am avut consultanța celor de la Banca Mondială, care au solicitat tot felul de informații vizavi și de acest segment.

Am constatat că din analiza, din analiza datelor pe care le avem la dispoziție, și mă refer la ce avem noi în declarația 112, că din 3.000.700, undeva la 1.000.000 de decreței sunt în sistem. Cei care sunt în sistem au vechime undeva de la o lună până la 26 de ani.

Adică sunt foarte mulți care au doar 5 ani, doar 7 ani sau doar 9 ani, semn că foarte mulți din această categorie au lucrat afară și momentul în care vor veni la pensie, calculul se va face strict pe ce au contribuit în România, astfel că venitul care va fi plătit din sistemul de pensii românesc va fi mai mic, dar va fi completat cu ce au contribuit în alte state europene”, a spus Valentina Robu pentru Antena 3.

Citeşte şi: Gabriela Cristea a slăbit 37 de kilograme într-un an. Problema de sănătate care nu a dispărut: „Am început un tratament”

România are aproape nouă pensionari la zece angajați

Situația demografică și raportul dintre populația activă și cea pensionată reprezintă deja o provocare pentru România. În 2026, diferența dintre numărul salariaților și cel al pensionarilor este foarte mică, existând aproximativ zece angajați la nouă pensionari. În plus, perspectivele sunt complicate și de evoluția populației. România continuă să înregistreze un spor natural negativ, iar datele Institutului Național de Statistică arată că, la începutul anului, numărul deceselor a fost de aproximativ două ori mai mare decât cel al nașterilor.

Disparitățile sunt însă importante de la o regiune la alta. Cele mai bune raporturi între salariați și pensionari se înregistrează în marile centre economice. În București și Ilfov există aproximativ zece angajați la patru pensionari, iar județele Cluj și Timiș se află, de asemenea, printre zonele cu o situație mai favorabilă. La polul opus se află județe precum Vaslui, Neamț și Teleorman, unde numărul pensionarilor îl depășește considerabil pe cel al salariaților. În aceste zone, la zece angajați revin aproximativ 14 pensionari.

Statul alocă lunar peste 13 miliarde de lei pentru plata pensiilor, bani proveniți în principal din contribuțiile persoanelor active, dar și din împrumuturi atunci când veniturile nu acoperă necesarul.