”Legea a fost declarată parțial neconstituțională. (…) Dorința noastră este să dăm o soluție dreaptă care să fie înțeleasă de bănci și să fie acceptată de debitori. (…) Instanțele judecătorești vor fi obligate să se supună deciziei noastre și să verifice problematica impreviziunii la contractele ce tind a fi încheiate prin darea în plată”, a spus Dorneanu.

CCR a respins, dar a și admis în ședința de marți mai multe excepții privind dispozițiile legii dării în plată.

Alte Articole

Marcel Ciolacu se opune desfiinţării Secţiei Speciale. „Avem ...

Rareș Bogdan a dezvăluit că ia în calcul candidatura la președinția ...

Florin Cîțu vine cu lămuriri cu privire la tensiunile între ...

”După analize repetate și aprofundate, aprofundate pentru că au fost până acum peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, din care pentru 581 abia suntem în faza de rapoarte, astăzi ne-am pronunțat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru opt dosare am amânat pronunțarea pentru 27 (octombrie — n.r.), dar acolo se vor regăsi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astăzi. Soluția noastră este diversificată, împărțită — două admiteri, două respingeri. Puteți să spuneți că a fost un fel de judecată solomonică, dar nu a fost deloc așa”, a arătat Dorneanu, conform Agerpres.

Citeşte şi:  Curtea Constituţională a admis unele sesizări privind Legea dării în plată

Potrivit acestuia, sintagma ”precum și din devalorizarea bunurilor imobile” trebuie eliminată din lege.

”Am admis excepția de neconstituționalitate și am constatat că sintagma ‘precum și din devalorizarea bunurilor imobile’, sintagmă care era conținută în articolul 11 teza 1, este neconstituțională. Sintagma se referă la faptul că sunt aplicabile și acelor situații care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile, încât din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă”, a explicat președintele CCR.

El a adăugat că prevederile articolului 11 teza I raportate la articolul 3 teza II, art. 4, art. 7 și art. 8 din Legea 77/2016 sunt constituționale în măsura în care instanța verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii.

”Am admis, de asemenea, excepția de neconstituționalitate și am constatat că prevederile art. 11 teza 1 raportate la art 3 teza II, art. 4, art 7 și art 8 din Legea 77 sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanțele sesizate de bănci sau de părți încât, în prezent, de aici încolo, instanțele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicațiile teoriei impreviziunii și cu privire la riscuri și cu privire la proporționalitate”, a explicat Dorneanu.

Totodată, CCR a respins mai multe excepții de neconstituționalitate ridicate la această lege.

”Am respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza I raportate la dispozițiile art. 3 teza I, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza II din Legea 77/2016 privind darea în plată, pentru că din analiza noastră a rezultat că toate contractele care s-au încheiat în perioada 2007 — 2009 sunt sub imperiul celuilalt Cod civil. Și atunci toată teoria noastră cu imprevizibilitatea nu se aplică în aceste cazuri. (…) Am respins, de asemenea, ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate cu privire la art. 11 teza I raportat la celelalte dispoziții din Legea 77. Deci toate celelalte articole considerate neconstituționale au fost apreciate de noi ca întrunind condiții de neconstituționalitate și am respins ca neîntemeiată excepția sub acest aspect”, a arătat Dorneanu.