Vara 2026 nu-i ca iarna! Trei cicloane tropicale au lovit simultan şi anomalia meteo anunţă formarea timpurie a unui Super El Nino

Vara 2026 se conturează ca una mai caldă decât normalul în mare parte din Europa, inclusiv cu un risc crescut de episoade de caniculă și perioade secetoase în unele regiuni. Pentru România, semnalul principal indică temperaturi peste mediile climatologice în special în vest, sud-vest și centru la începutul sezonului, în timp ce precipitațiile ar putea rămâne neuniforme.

Vara acestui an ar putea fi influențată de o schimbare importantă la nivel global: trecerea de la La Niña către El Niño. Potrivit NOAA, în aprilie 2026 condițiile ENSO erau neutre, însă apariția El Niño este probabilă în intervalul mai-iulie, cu o probabilitate de 61%, iar fenomenul ar putea persista până la finalul anului. NOAA menționează și posibilitatea unui El Niño foarte puternic, însă subliniază că acest scenariu depinde de menținerea anomaliilor de vânt din Pacific în lunile de vară.

Conform noilor date publicate săptămâna aceasta, cresc șansele ca noul El Niño, așteptat să se formeze în curând, să devină unul dintre cele mai puternice fenomene de acest fel înregistrate vreodată, relatează The Washington Post.

Alertă meteo: Super El Niño lovește Europa. Specialiștii avertizează că fenomenul va fi mult mai intens decât s-a estimat

Alte articole

Ilie Bolojan, de pe vremea când era “cu demnitatea pierdută”, între Liviu Dragnea și Victor Ponta

Ce mâncau la micul dejun sultanii otomani. Rețeta de 500 de ani care face furori și azi

Pentru Europa, cele mai recente prognoze sezoniere Copernicus indică un semnal clar de temperaturi peste medie în perioada iunie-august. Zonele centrale ale continentului au șanse ridicate să depășească pragul superior al climatologiei, în timp ce în Peninsula Iberică, Scandinavia, Regatul Unit și Irlanda semnalul de căldură rămâne prezent, dar ceva mai slab.

În acest context, România se află într-o zonă în care probabilitatea unei veri mai calde decât normalul este ridicată, mai ales dacă circulația atmosferică va favoriza advecții de aer cald din sud și sud-vest. Cele mai expuse ar putea fi Câmpia de Vest, sud-vestul țării, sudul României și zonele joase din centru, unde episoadele de caniculă pot deveni mai frecvente în iulie și august.

Datele publicate de Administrația Națională de Meteorologie pentru perioada 4 mai – 1 iunie arată deja un început de sezon cu valori termice ușor mai ridicate decât normalul în vest, nord-vest și centru în prima săptămână, apoi în vest, sud-vest și local în centru în săptămâna 11–18 mai.

La capitolul precipitații, tabloul este mai complicat. Pentru Europa, prognozele sezoniere indică semnale regionale diferite: unele zone ar putea avea ploi sub medie, în special în nord-estul continentului, în timp ce alte regiuni pot fi afectate de episoade de instabilitate. În România, începutul lunii mai este estimat de ANM cu deficit de precipitații în cea mai mare parte a țării, urmat de o perioadă cu ploi apropiate de normal și, local, excedentare în nord-vest.

Asta înseamnă că vara 2026 nu trebuie privită doar ca o vară „caldă”, ci și ca una cu contraste. Perioadele lungi fără ploi pot alterna cu furtuni puternice, ploi torențiale, grindină și vijelii, mai ales în a doua parte a zilei, pe fondul încălzirii accentuate. Astfel de fenomene sunt greu de anticipat cu multe săptămâni înainte și nu sunt surprinse exact de prognozele sezoniere, care indică mai ales tendințe generale.

Pentru agricultură, cel mai important risc rămâne combinația dintre temperaturile ridicate și distribuția neuniformă a precipitațiilor. Chiar dacă unele regiuni pot primi episoade de ploi abundente, perioadele secetoase dintre acestea pot accentua stresul hidric, în special în sudul, sud-estul și vestul țării.

Meteorologii atrag atenția că prognozele sezoniere nu arată vremea de la o zi la alta, ci probabilitatea ca o lună sau un sezon să fie mai cald, mai rece, mai ploios sau mai secetos decât media. ECMWF explică faptul că aceste prognoze sunt produse lunar și exprimă anomalii și probabilități față de o climatologie de referință, nu valori exacte pentru fiecare localitate.

Aproape toată Europa a fost lovită de valuri de căldură, dar urmează ceva mai grav:  “Va fi cel mai puternic El Niño din ultimul secol”

Europa a înregistrat în 2025 unul dintre cei mai călduroși ani din istoria măsurătorilor, potrivit unui raport publicat miercuri de oamenii de știință. În același timp, cercetătorii avertizează că lumea se pregătește pentru un episod puternic El Niño, care ar putea duce la o creștere și mai accentuată a temperaturilor globale, potrivit Politico.

Valuri intense de căldură au cuprins Europa anul trecut, atât pe uscat, cât și pe mare, țările suferind incendii record, contracții semnificative ale ghețarilor și secetă pe scară largă, au declarat Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și oamenii de știință din UE în evaluarea lor anuală a climei continentului.

Continentul a cunoscut cel mai cald an înregistrat vreodată, conform datelor OMM, care includ Groenlanda și Caucazul ca parte a Europei. Programul de observare Copernicus al UE, care exclude aceste teritorii, a marcat anul 2025 ca fiind al doilea sau al treilea cel mai cald an din istorie.

În funcție de setul de date utilizat, până la 99% din Europa a înregistrat temperaturi mai mari decât în mod normal anul trecut, conform raportului. Aceasta a marcat „prima dată când aproape întregul continent a înregistrat temperaturi anuale peste medie”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al serviciului de schimbări climatice al Copernicus.

Concluziile vin în contextul în care OMM și alte organizații se așteaptă ca un fenomen El Niño – un model climatic natural care tinde să intensifice efectele încălzirii globale cauzate de om – să se dezvolte mai târziu în cursul anului, probabil crescând temperaturile în întreaga lume până în 2027.

„Dacă vă amintiți, 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar acest lucru s-a datorat fenomenului El Niño”, a declarat luni reporterilor Celeste Saulo, secretarul general al OMM, avertizând în același timp că „am dori să așteptăm până în mai pentru a vedea dacă acest El Niño evoluează într-un El Niño mai puternic”.

Atât OMM, cât și Met Office-ul din Regatul Unit au declarat că se așteaptă ca acest El Niño să fie neobișnuit de puternic, uneori numit un „super” El Niño.

„Oamenii de știință ne spun că acesta ar putea fi cel mai puternic eveniment El Niño de până acum în acest secol”, a declarat Grahame Madge, purtător de cuvânt al Met Office, la începutul acestei luni.

Fiecare an El Niño are efecte unice, intensificarea precipitațiilor sau secete în diferite părți ale lumii. Însă, în general, acestea împing temperaturile globale în sus, impactul maxim resimțindu-se de obicei în anul următor.

Deja, 2026 se prefigurează a fi al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată în lume, conform unor analize.

Pentru Europa, iarna trecută a fost una dintre cele mai reci din ultimii ani, dar temperaturile își revin. Luna trecută a fost a doua cea mai fierbinte lună martie înregistrată vreodată pe continent.

Raportul de miercuri a confirmat că 2025 a marcat cel mai grav sezon de incendii de vegetație înregistrat vreodată în Europa, atât în ceea ce privește terenurile arse, cât și emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din incendii.

Temperaturile mării din jurul Europei au fost cele mai ridicate înregistrate vreodată pentru al patrulea an consecutiv. Anul trecut a fost, de asemenea, unul dintre cei mai secetoși trei ani de la începutul anilor 1990. Ghețarii de pe întreg continentul au pierdut masă, calota glaciară a Groenlandei micșorându-se cu 139 de gigatone – echivalentul „pierderii a 100 de piscine olimpice în fiecare oră”, potrivit lui Burgess.

Per total, Europa s-a încălzit cu aproximativ 2,5 grade Celsius față de era preindustrială, continentul încălzindu-se semnificativ mai repede decât media globală de 1,4°C datorită unor factori precum geografia sa și schimbarea modelelor meteorologice. Raportul a constatat, de asemenea, că zona din Europa care se confruntă cu zile de iarnă cu temperaturi de îngheț este în declin din cauza schimbărilor climatice.

„Faptul că Europa se încălzește de două ori mai repede decât alte continente este îngrijorător și trebuie să acționăm în acest sens”, a declarat luni reporterilor Dušan Chrenek, un înalt funcționar în cadrul departamentului pentru climă al Comisiei Europene.

Este a treia lună consecutivă în care mai multe modele prezic formarea unui El Nino record, care ar putea duce temperaturile globale la noi maxime și ar putea schimba tiparele de secetă, inundații, căldură, umiditate și gheață de pe întreaga planetă. Condițiile viitoare ar putea avea consecințe semnificative pentru agricultură, sănătate și economie pe întreaga planetă.