Ţara este pregătită pentru gros-planul său, cu o nouă identitate luminoasă, după secole de semnale amestecate trimise lumii, scrie Variety. Numele ei evoca imagini ale lui Vlad Ţepes, Dracula şi ale dictatorului Nicolae Ceauşescu (care a fost executat în 1989) – imagini negative contracarate de compozitori clasici români, precum George Enescu, de peisajele montane, de gimnastele pline de viaţă şi de jucătorii de tenis duri (un aflux recent de jucători de sex feminin ar putea schimba acest adjectiv în graţios).

Filmele româneşti, apreciate mai mult de străini decât de români

Alte Articole

Eva Măruţă câștigă bani frumoși din TikTok. Cât încasează ...

Prima apariţie a lui Adrian Daminescu după ce a fost diagnosticat ...

Tora Vasilescu, îngenuncheată de moartea surorii mai mici: ...

În ultimul deceniu, naţiunea a avansat spre o mai mare conexiune cu showbiz-ul, găzduind filmarea unor producţii precum Cold Mountain, Hatfields & McCoys şi viitoarea The Zero Theorem a lui Terry Gilliam. Bucureştiul aspiră să fie următoarea Pragă în atragerea de producţii galopante, dar până în prezent nu dispune de stimulente fiscale de top. Pe măsură ce economia se dezvoltă, creşte şi box office-ul, care a urcat cu 28% anul trecut. Mai mult decât atât, ţara are o recoltă bogată de regizori talentaţi, care provoacă impact pe scenele de festivaluri, catalogată drept Noul Val Românesc. Şi din punct de vedere digital, la fel ca majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare, numărul de telefoane mobile depăşeşte cu mult totalul populaţiei.

Referindu-se la logistica ţării, sursa consemnează că principalul aeroport din Bucureşti (numit după Henri Coandă, inventatorul primului motor cu reacţie din lume) are legături cu cele mai importante oraşe europene, subliniind că Londra este la trei ore distanţă. Peisajul este uimitor, cu lanţuri muntoase şi păduri, dar sistemul de autobuze este neregulat şi jumătate din drumurile din ţară sunt neasfaltate. Variety citează Lonely Planet (cea mai mare editura de ghiduri de călătorie din lume, deţinută de trustul BBC Worldwide), potrivit căreia pe şoselele româneşti ai putea întâlni „vaci şi oi plimbându-se, căruţe pline cu fân trase lent de cai, gropi imense, radare, curbe nemarcate, şoferi agresivi”.

Despre viaţa din România, se spune că doar 55% din populaţie trăieşte în mediul urban şi că PIB-ul pe cap de locuitor este sub 50% din media UE. Având în vedere venitul mediu pe gospodărie, unui român i-ar trebui 350 de ani să câştige 1 milion de dolari, comparativ cu 20 de ani pentru un american, potrivit Variety.

Utilizarea Internetului a crescut cu 8% în ultimii doi ani; 60% din utilizatori sunt studenţi sau au o diplomă universitară, iar cei cu vârste între 18 şi 24 de ani alcătuiesc 35% din cei care navighează on-line. Dansul, muzica şi scenele artelor vizuale sunt vibrante. Potrivit Zeitgeist (raportul anual al Google privind cele mai populare căutări web într-o ţară), compania de animaţie Creative Monkeyz (care produce desenul animat online Robotzi) a fost în top în ceea ce priveşte tendinţele generale, deşi Zeitgeist nu a furnizat cifre.

Realizatorii de film au convins recent guvernul să-l înlocuiască pe şeful Centrului naţional de film şi să regândească strategia de film – şi să ia în considerare să acorde mai mult decât 10 milioane de dolari pe an pe care producătorii îi primesc acum.

Aceasta ar putea însemna o veste bună pentru autorii locali, care sunt deja la ei acasă la festivaluri, conform sursei citate. „Poziţia copilului” a avut rezultate mari la Berlin (Ursul de aur – n.tr.), iar „După dealuri”, al lui Cristian Mungiu, a primit două premii la Cannes 2012. Producător-regizorul Tudor Giurgiu urează noroc filmului „Câinele japonez” al lui Tudor Cristian Jurgiu. Giurgiu participă, de asemenea, la unul dintre cele mai plăcute evenimente de film locale, Festivalul de Film Transilvania.

Studiouri locale, precum MediaPro şi Castel Film, sunt dornice să atragă producţii străine. Activele cheie sunt peisajul frumos, echipe bine pregătite şi costuri reduse; în contrabalans este faptul că ţara nu are stimulente fiscale competitive. Industria locală presează guvernul să introducă o scutire de impozite stimulativă similară cu cea din Republica Cehă, care acoperă până la 20% din producţia de acolo. Între timp, cineaştii locali co-produc cu regularitate cu parteneri europeni francezi şi alţi europeni şi pot obţine bani din partea fondului Consiliului Europei, Eurimages. Creşterea box office-ului a fost în parte determinată de expozantul israelian Cinema City, care a transformat piaţa construcţiilor multiplex: cele 14 sit-uri ale sale atrag mai mult de jumătate din intrările în sălile de cinema. Cu toate acestea, distribuitorii de filme locale sunt nemulţumiţi că plătesc aceleaşi taxe pe copia virtuală ca pentru filmele de la Hollywood.