Vasile Astărăstoae a publicat analiza pe blogul său, astarastoae.wordpress.com. „Dacă ne raportăm doar la ce scrie presa, atunci, în România și nu numai, nu există nicio boală în afară de COVID-19. Este totuși momentul să vedem ce s-a întâmplat în primele 6 luni în sistemul spitalicesc. După cum s-a mai spus, grija celor care gestionează pandemia a fost ca sistemul spitalicesc să nu clacheze din cauza numărului mare de persoane bolnave de COVID-19. Carantina, izolarea, masca nu au avut alt rol decât de a încetini difuzarea virusului în colectivități. Aceste măsuri nu înlătură prezența virusului. El circulă în continuare și va continua să circule până când 80% din populație se va imuniza.

În ceea ce privește spitalele românești, comparația primelor 6 luni din 2020 cu ceea ce s-a întâmplat în aceleași luni în 2019 ne arată câteva lucruri interesante. În acel interval de timp, numărul de internări în spitale a fost următorul:

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Băutura miraculoasă ce poate înlocui cafeaua de dimineață. ...

Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care ...

În același timp, repartiția cazurilor de COVID a fost următoarea:

sursa www.statista.com/statistics/1102614/romania-coronavirus-cases/

Ce ne spun aceste cifre?

În primul rând că, în pofida pandemiei, numărul persoanelor spitalizate a scăzut dramatic comparativ cu 2019. Aceasta în condițiile în care asimptomaticii (adică persoane sănătoase purtătoare ale viruslui SARS-CoV-2) au fost internate obligatoriu deși acuratețea testelor de depistare nu a fost confirmată de un organism independent. Cu alte cuvinte, în această perioadă nu a existat un risc real ca sistemul spitalicesc să nu poată face față numărului mare de pacienți. În al doilea rând, trebuie să ne explicăm de ce a scăzut dramatic numărul persoanelor internate în spitale. Există cel putin cinci explicații.

1. A scăzut morbiditatea populației României. Lucru puțin plauzibil, deoarece morbiditatea nu poate să scadă atât de dramatic într-un an de zile.
2. A crescut eficiența medicinei primare și, prin urmare, o populație mai restrânsă a fost dirijată către spitale.
3. Este consecința ordinului prin care s-au restricționat internările în spitale.
4. Din cauza panicii induse de propaganda apocaliptică, gradul de adresabilitate a scăzut, persoanele bolnave preferând să se trateze la domiciliu.
5. Măsurile luate de către autorități au avut eficiență maximă.

Rămâne să apreciem care dintre explicații sunt valabile.

P.S.: Consumul de medicamente în primele 6 luni ale anului 2020 a scăzut cu 30%. Și se explică prin faptul că mulți bolnavi nu au beneficiat de asistență medicală, iar numărul de internați a scăzut (fiind știut faptul că se înregistrează cel mai mare consum de medicamente în spitale).