Vasile Blaga, judecat de Înalta Curte pentru trafic de influență după ce fusese achitat iniţial

Vasile Blaga, în momentul de faţă europarlamentar, este judecat într-un dosar de corupţie, însă având în vedere că el a fost ales într-o funcţie de demnitate publică la data de 26 mai 2019, Tribunalul Bucureşti a decis ca dosarul să ajungă pe masa judecătorilor instanţei supreme.

Decizia a fost luată de Tribunalul Bucureşti pe 19 august. Procesul va fi rejudecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce atât procurorul de şedinţă, cât şi avocaţii lui Vasile Blaga au căzut de acord că Tribunalul Bucureşti nu este competent să judece dosarul politicianului.

În motivarea deciziei definitive a instanţei putem citi: "Admite excepția de necompetență materială a tribunalului, invocata de reprezentantul Ministerului Public și de inculpat prin apărătorii alesi. Declină cauza privind pe inculpatul Vasile Blaga în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, spre competentă soluționare."

În respectivul dosar de corupţie, Vasile Blaga este acuzat de trafic de influență, după ce ar fi primit prin interpuși 700.000 de euro de la Gheorghe Ștefan, fostul primar din Piatra Neamț, în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale a Partidului Democrat Liberal (PDL). Blaga trebuia să-şi folosească influenţa pentru ca o societate comercială să obţină contracte cu două companii naţionale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a stabilit încă un termen de judecată, cazul fiind în procedura de cameră preliminară, după ce Curtea de Apel București a decis rejudecarea dosarului, potrivit justnews.ro.

Decizia de achitare a lui Vasile Blaga, anulată în luna iulie

Pe data de 23 iulie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a anulat decizia de achitare a fostului secretar general al PDL Vasile Blaga pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Decizia fusese luată de către Tribunalul Bucureşti în octombrie 2017, mai exact de către judecătoarea Claudia Monica Cipariu.

În motivarea rejudecării procesului, Curtea de Apel Bucureşti menţiona despre sentinţa dată de Tribunalul Bucureşti că "este mai mult decât lapidară, examenul propriu al judecătorului care a condus la pronunțarea soluției lăsând loc arbitrariului și subiectivismului, având în vedere că prima instanță nu a înțeles să facă o analiză a întregului probatoriu administrat".