Magistraţii de la ICCJ au respins contestaţia lui Vasile Blaga împotriva sechestrului impus de procurori UPDATE

 UPDATE Magistrații Curții Supreme au respins contestația lui Blaga împotriva sechestrului impus de procurori. „Respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul Vasile Blaga împotriva ordonanței din 25.10.2016 emisă în dosarul 234/3P/2016 a PICCJ — DNA — ST Ploiești”, se arată în minuta deciziei.

UPDATE Vasile Blaga s-a prezentat, luni, la Curtea Supremă, unde magistrații au luat în discuție contestația acestuia împotriva sechestrului instituit de procurorii anticorupție. 

„Am contestat masura sechestrului pentru ca o consideram nelegala, urmeaza ca instanta sa se pronunte. Eu, asa cum am spus intotdeauna, o sa imi dovedesc clar nevinovatia pentru ca nu am chiar nicio treaba cu cele povestite in acest dosar„, a declarat Vasile Blaga la ieşirea de la ÎCCJ. 

Surse apropiate anchetei au declarat că procurorii au instituit măsura sechestrului asigurător asupra mai multor imobile până la concurența sumei de 700.000 de euro.

Alte articole

Obiectele apărute după comunism care valorează o avere. Românii care le mai au acasă se pot îmbogăți

Cum au reușit doi frați să facă avere, adunând chiștoace. Afacerea cu care au devenit bogați

Blaga este acuzat de primirea în mod repetat, în perioada 2011 — 2012, în trei rânduri, prin interpus, a sumei totale de 200.000 euro, precum și de la Gheorghe Ștefan a sumei de 500.000 euro, despre a căror proveniență avea cunoștință, spun anchetatorii.Â

În același dosar, procurorii DNA Ploiești au instituit măsuri asigurătorii și asupra unor bunuri ale fostului primar al municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan.

Procurorii susțin că, în 2009, în PDL, a existat o înțelegere vădită între persoane cu funcții de conducere — secretarul general Vasile Blaga și vicepreședintele Gheorghe Ștefan — în sensul obținerii de bani pentru partid.

„Potrivit înțelegerii, acest lucru urma să fie realizat prin numirea, cu ajutorul miniștrilor desemnați politic, a unor persoane agreate la conducerea companiilor naționale și instituțiilor publice din subordinea acestor ministere, prin intermediul cărora să se procedeze la atribuirea unor contracte de achiziție publică unor firme dispuse să ‘cotizeze’ pentru formațiunea politică din care cei doi făceau parte. În acest sens, suspectul Ștefan și-a folosit în mod direct influența deținută în mediul politic și a determinat persoanele cu putere de decizie de la nivelul ministerelor de resort să numească la conducerea unei companii naționale din domeniul energiei o anumită persoană”, precizează DNA.

Procurorii au constatat că respectiva persoană fusese agreată de Gheorghe Ștefan și Vasile Blaga și a fost dispusă să contribuie — indirect — la finanțarea partidului cu sume de bani, prin atribuirea preferențială a unor contracte de achiziție publică unor diverse societăți indicate.