ACL, ÎMPOTRIVA suspendării. Vasile Blaga: Nu ne interesează. Sunt copilării inventate de Tăriceanu

„Este praf în ochii românilor. Domnul prim-ministru ar trebui să fie chemat de domnul Tăriceanu în Parlament să răspundă pentru abuzurile pe care le face. Aţi văzut ce i-a spus lui Ponta reprezentantul Departamentului de Stat, că astfel de acţiuni, intervenind abrupt într-un proces electoral în scopul de a-şi crea un avantaj  şi de a falsifica până la urmă alegerile, vor duce la plecarea investitorilor„, a declarat Vasile Blaga.

Acesta a precizat că poziţia sa exptrimă atât punctul de vedere al PDL, cât şi pe cel al liberalilor. „Nu ne interesează acest demers şi nu suntem de partea celor care îl iniţiază (…) Demersul nu le foloseşte românilor. Domnul Tăriceanu are impresia că-i va folosi lui, dar nu-i foloseşte pentru că românii s-au săturat de scandal. Ar trebui să-i spună Victor Ponta lui Tăriceanu rezultatul anchetelor sociologice: românii nu-şi doresc defel astfel de acţiuni”, a apreciat Vasile Blaga.

A TREIA SUSPENDARE a lui Băsescu, demarată în Parlament. CEREREA propusă de Tăriceanu. Capetele de acuzare

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Liderul democrat-liberalilor a spus că Tăriceanu a recurs la suspendare în speranţa că va obţine la alegerile prezidenţiale un scor mai mare. „Argumentele lui Tăriceanu nu sunt valide. Sunt copilării inventate pentru a se băga în seamă, dar nu iese din 5-6%„, a estimat pedelistul.

Totodată, Blaga a salutat ca un gest responsabil decizia UDMR de a nu susţine.

Călin Popescu Tăriceanu a demarat a treia suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Tăriceanu se întâlneşte astăzi cu liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta despre iniţierea procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Şeful Senatului începe strângerea de semnături pentru declanşarea suspendării. În cererea de suspendare, Tăriceanu formulează trei capete de acuzare la adresa şefului statului.

În cererea de suspendare, propusă de Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu este acuzat că a făcut campanie pentru PMP şi că a transformat Preşedinţia în sediul de campanie al partidului condus de Elena Udrea.

„Președintele s-a implicat concret în acţiuni politice de notorietate publică care l-au transformat în liderul de facto al Fundației Mișcarea Populară, fundație cu activitate eminamente politică, și al Partidului Mișcarea Populară”, este primul cap de acuzare formulat de Tăriceanu.

„Împrejurarea de a fi semnat primul pe lista de susținători a candidatului PMP la alegerile prezidențiale, Cristian Diaconescu, și de fi făcut o adevărată campanie publicitară legată de acest gest politico-propagandistic este un partizanat politic flagrant, departe de a putea fi încadrat în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor.

A doua zi, după alegerea de către PMP a unui nou candidat al partidului la președinția României în persoana Elenei Udrea, Președintele României a invitat o delegație a acestui partid la sediul Administrației Prezidențiale. Declarațiile publice făcute presei de participanți la întâlnirea de la Cotroceni au făcut dovada unei implicări partizane fățișe și semnificative a Președintelui României în campania electorală de promovare a candidatului PMP, Elena Udrea. Președintele României nu numai că a transformat sediul și logistica Administrației prezidențiale într-un sediu de campanie electorală pentru un partid politic, dar s-a implicat activ și public de la înălțimea funcției și a folosit influența instituției prezidențiale în mod partizan.

Simultan, Traian Băsescu a pornit din calitatea sa de Președinte al României un adevărat asalt mediatic cu conotații profund negative la adresa adversarilor candidatului PMP, Elena Udrea, cu scopul vădit de a o sprijini să acceadă în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Nici această acțiune pro-activă și militantă nu poate fi încadrată în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor politice, ea constituind o gravă încălcare a Constituției”, se mai precizează în document.

Al doilea cap de acuzare îl constituie „intervenţia” lui Băsescu la preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în problema nominalizării comisarului european.

„Nici această acțiune a Președintelui nu poate fi încadrată în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor politice, ea fiind un nou caz de încălcare gravă a Constituției, prin depășirea evidentă a atribuțiilor Președintelui României. Criticile formulate ulterior de Guvern, prin intermediul Primului Ministru, la adresa intervenției Președintelui României pe lângă Președintele Comisiei Europene pe tema portofoliului ce revine României, constituie un argument suplimentar că Președintele României nu numai că nu a avut mandat din partea Guvernului, dar și-a depășit atribuțiile și a acționat în afara legislației în vigoare”, prevede documentul.

Al treilea cap de acuzare se referă la faptul că „președintele României, Traian Băsescu, a promovat raporturi instituționale în forme necivilizate cu participanții la viața publică.”

„Perseverenţa domnului Traian Băsescu în a încălca Legea fundamentală, prin repetarea unor fapte abuzive şi care afectează grav funcţionarea democratică a statului de drept, demonstrează o atitudine IREMEDIABILĂ a acestuia, însăși repetarea unor fapte de natura celor pentru care Președintele a fost suspendat anterior, conferă caracterul de gravitate cerut de Constituție și Curte„, se arată în cerere.

„Cu argumentația de mai sus, noi, semnatarii acestui document, senatori şi deputaţi, considerăm că se impune suspendarea Președintelui României și convocarea Referendumului popular, prin care românii să aibă posibilitatea de a se pronunța în mod direct, prin vot, dacă sunt de acord sau nu cu demiterea Președintelui României”, se mai arată în document.

Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, luni, că începe strângerea de semnături pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Şeful Senatului a arătat că, pentru declanşarea procedurilor de suspendare a preşedintelui, este nevoie de o treime din semnăturile tuturor parlamentarilor.