Vecinătatea sudică a Europei devine o provocare majoră de Securitate

Conflictele și ciocnirile din Africa de Nord, care au curmat deja nenumărate vieți omenești, amenință să se extindă peste granițe și să cuprindă regiunea extinsă, ceea ce pentru Europa ar putea genera o criză cu multiple fațete, cu un risc major pentru arhitectura sa de securitate.

Fragilitatea politică a regiunii oferă un teren fertil pentru grupările jihadiste, în special în Sahel și Cornul Africii, care își extind operațiunile și pot profita de granițe poroase pentru a crea rețele transnaționale. Renașterea sau reorganizarea entităților teroriste reprezintă o amenințare directă pentru Europa, iar probabilitatea ca astfel de grupuri să își schimbe sau să își intensifice atenția asupra țintelor europene este o preocupare tot mai mare, care nu trebuie subestimată.

Presiunea migrației ilegale

Una dintre cele mai stringente repercusiuni ale instabilității nord-africane, conform sursei citate, este creșterea migrației ilegale. Milioane de oameni au fugit din zonele afectate de conflict, iar țările vecine se luptă să absoarbă afluxul de refugiați. Această instabilitate alimentează un număr tot mai mare de persoane care caută refugiu în Europa – adesea pe rute neautorizate sau periculoase.

Prin sprijinirea liderilor militari și a actorilor destabilizatori din Libia, Moscova pare să exacerbeze în mod deliberat fluxurile migratorii, transformând astfel migrația în armă, ca instrument de destabilizare a Uniunii Europene. Pentru UE, acest lucru se traduce printr-o presiune sporită la frontiere și un potențial de fricțiuni politice interne.

Atât Roma, cât și Atena au tras semnale de alarmă cu privire la implicarea sporită a Rusiei și Turciei în regiune. Balcanii de Vest rămân o rută cheie pentru migrația ilegală către UE, care traversează adesea Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia înainte de a ajunge la granițele UE. Astfel de rute sunt exploatate și pentru traficul de persoane și bunuri, sporind riscurile criminalității organizate și subminând și mai mult securitatea regională.

Traficul ilicit și criza economică

Ramificațiile instabilității nord-africane sunt însă mult mai complexe. Articolul citat indică traficul ilicit – inclusiv traficul de bunuri contrafăcute și tutun de contrabandă – ca o amenințare economică semnificativă în întreaga UE. Balcanii de Vest servesc drept un coridor important de contrabandă către Europa de Vest. Aceste rețele criminale sunt profund înrădăcinate și extrem de adaptabile, folosind adesea aceeași infrastructură dezvoltată pentru traficul de persoane pentru a introduce ilegal mărfuri.

Tutunul contrafăcut reprezintă un risc major, atât din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate, cât și a sumelor uriașe care se pierd pentru bugetele statelor membre ale UE în fiecare an. Potrivit articolului, Grecia pierde aproximativ 624 de milioane de euro anual din cauza comerțului ilicit cu tutun, Bulgaria pierde aproximativ 25 de milioane de euro în fiecare an, iar România se confruntă cu statistici și mai îngrijorătoare: potrivit Stop Contrabanda, un site web care monitorizează capturile de țigări de contrabandă, România pierde 500 de milioane de euro anual, țigările de contrabandă reprezentând 10,1% din piața totală în martie 2025.

România este pe cale să majoreze taxele pe tutun, ceea ce poate stimula introducerea ilegală în țară de produse mai ieftine. Taxele reprezintă 74% din prețul de vânzare cu amănuntul al țigărilor în România, plasându-le printre cele mai scumpe din Europa de Est în raport cu puterea de cumpărare. Costul țigărilor în România este acum comparabil cu cel din Italia și Spania și semnificativ mai mare decât în țările vecine. Grecia (85%), Franța (85%) și Irlanda (84%) au în prezent cele mai mari rate de taxare a tutunului din UE, dar și unele dintre cele mai mari piețe pentru țigări ilicite în ceea ce privește consumul total.

Creșterea comerțului ilicit reflectă o problemă mai amplă: granițele poroase. Acest lucru are implicații serioase nu numai pentru integritatea economică a UE, ci și pentru securitatea și coeziunea sa ca bloc. Pierderea veniturilor publice coroborată cu riscuri sporite pentru sănătate și amplificarea criminalității organizate fac din comerțul ilicit o amenințare prioritară.

Posibile soluții

Asistența umanitară, investițiile strategice și sprijinul pentru societatea civilă oferă căi prin care UE își poate proiecta puterea nepăsătoare și poate promova stabilitatea regională, este concluzia articolului citat. Sprijinirea instituțiilor care susțin guvernarea și statul de drept poate contribui la prevenirea unei noi căderi în violență intersectorială, extremism și conflicte. Dezvoltarea unor societăți civile rezistente în Africa de Nord nu mai este opțională, este o necesitate strategică.

În paralel, UE trebuie să își intensifice eforturile de combatere a comerțului ilicit. Aceasta include înăsprirea controalelor la frontieră, creșterea schimbului de informații între statele membre și revizuirea strategiilor fiscale pentru a elimina stimularea interesului pentru contrabandă.