Vecinul refuză să contribuie la reparația gardului comun? Iată ce prevede legea

În legislația românească, un gard ridicat exact pe linia de hotar dintre două proprietăți este considerat bun comun. Acest tip de împrejmuire se tratează similar unui zid de graniță sau un zid de sprijin. Astfel, gardul nu aparține exclusiv unui vecin, ci ambelor părut, în egală măsură. Responsabilitățile se împart și ele: întreținerea, consolidarea sau reparația trebuie să fie suportate de ambele părți.

Citește și: Construcțiile, printre domeniile bine plătite în România. Cât câștigă un muncitor pe șantier în 2026

Ce poți să faci dacă vecinul nu vrea să contribuie la reparația gardului comun

Problemele apar atunci când o parte refuză să contribuie financiar al reparații. În schimb, Codul Civil vine în ajutorul vecinului cu bună-credință și prevede că un proprietar poate efectua lucrările de întreținere chiar și fără consimțământul vecinului, cu condiția ca acestea să fie indispensabile pentru menținerea gardului. Reparațiile sunt justificate de starea degradantă a gardului, care reprezintă un pericol. Pentru a demonstra necesitatea lucrării, este recomandat să existe dovezi precum fotografii ale stării gardului, notificări scris către vecin sau deviz estimativ al reparațiilor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proprietarul care achită costurile reparației gardului poate solicita ulterior recuperarea cotei-părți de la vecin. Aceasta se poate face pe cale amiabilă sau, dacă este necesar, prin intermediul instanței. În practică, este recomandat ca înainte de efectuarea lucrărilor să fie trimisă o notificare vecinului. Aceasta poate fi expediată prin scrisoare recomandată sau e-mail și trebuie să menționeze starea gardului, motivul reparației și termenul în care vecinul poate contribui la cheltuieli. Lipsa unei astfel de notificări poate duce la situații în care vecinul să conteste necesitatea lucrărilor sau să susțină că s-au efectuat modificări neautorizate.

Alte articole

Umilință totală pentru România! Pensia colosală pe care Mihai Neşu o primeşte de la olandezi

Grindeanu taie de pe listă numele Deliei Velculescu pentru șefia Guvernului: „Ce știe despre politica din România?”. Profilul premierului tehnocrat dorit de PSD

Legea delimitează clar anumite aspecte: reparațiile și întreținerea sunt permise, dar modificările unilaterale nu. Astfel, proprietarul poate repara gardul, poate înlocui elementele deteriorate, însă nu are dreptul să modifice înălțimea, materialul sau poziția gardului fără acordul vecinului. Ridicarea unui zid mai înalt sau mutarea gardului pe terenul altei persoane poate genera conflicte juridice și poate conduce la obligația de demolare.

Există și considerente urbanistice, pe lângă aspectele civile. Orice construcție, chiar dacă este vorba de un gard, trebuie să respecte limitele cadastrale și autorizațiile locale, atunci când acestea sunt necesare. Primăria poate aplica sancțiuni sub formă de amenzi sau poate obliga partea să readucă gardul la starea inițială dacă lucrările nu respectă regulile. Prin urmare, lucrările de întreținere și reparațiile minore sunt permise, însă reconstruirea integrală sau modificarea caracteristicilor gardului necesită verificarea conformității legale și urbanistice.

Citește și: Judecătoarea Stoicescu se revoltă împotriva proiectului Ministerului Culturii de a norma munca actorilor: „Patria te vrea idiot, ce naiba nu înţelegeţi? Au nevoie de un popor prost. Nu mai avem nicio şansă”