Vedete, firme şi ministere au cumpărat „Like”-uri false pe Facebook

Angajaţii de la aceste „ferme de click-uri” sunt plătiţi pentru a apăsa de multe ori pe zi butonul „Like” de pe Facebook, pentru a viziona videoclipuri pe YouTube şi pentru a redistribui anumite comentarii publicate pe Twitter cu scopul de „a umfla” cifrele care descriu traficul de pe reţelele de socializare, potrivit Mediafax.

De când platforma Facebook a fost lansată în urmă cu 10 ani, utilizatorii acesteia au folosit-o pentru a-şi spori câştigurile financiare, pentru a-şi face mai mulţi prieteni, pentru a se lăuda cu drepturile obţinute sau cu victoriile lor pe plan profesional. În tot acest timp, companiile de „social media” au citat fără încetare nivelurile de angajare ale utilizatorilor pe aceste platforme pentru a-şi lăuda valoarea.

Însă o analiză realizată de Associated Press a descoperit existenţa unei pieţe globale a click-urilor false, aflată în creştere, pe care autorităţile din domeniul online încearcă să o îngrădească. Casele de discuri online şi companiile organizatoare de show-uri TV s-au folosit de posibilitatea de a face multe milioane de dolari prin „umflarea” cifrelor afiliate activităţilor lor de pe reţelele de socializare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru doar o jumătate de cent pentru fiecare click, anumite site-uri monitorizează toate activităţile online – de la conexiunile pe LinkedIn care îi fac pe membrii acestei reţele să pară mai potriviţi pentru angajare şi până la rularea unor piese pe platforma Soundcloud pentru a trezi interesul anumitor case de discuri.

Alte articole

Cum funcționează armata de boți a Oanei Gheorghiu. Vicepremierul interimar al României are zeci de mii de urmăritori fake pe rețelele sociale

Istoria butonului Like! Cum a apărut simbolul care a redefinit internetul

„De fiecare dată când există o valoare financiară adăugată click-urilor, vor exista oameni care vor trece de partea întunecată”, a spus Mitul Gandhi, CEO al companiei seoClarity, o companie de marketing online din oraşul american Des Plaines, care analizează angajamentele false de pe platformele de socializare.

Bloggerii italieni Andrea Stroppa şi Carla De Micheli, care sunt şi experţi în securitatea online, au declarat în 2013 că vânzările de followers falşi pe Twitter au potenţialul de a genera încasări cuprinse între 40 de milioane de dolari şi 360 milioane de dolari, în timp ce activităţile fictive de pe Facebook au generat venituri de 200 milioane de dolari în ultimul an.

Ca rezultat, multe firme, a căror valoare de piaţă se bazează pe credibilitate, au angajat echipe întregi de specialişti care îi urmăresc cu încăpăţânare pe cumpărătorii şi pe mediatorii de click-uri false. Însă de fiecare dată când reuşesc să prindă un astfel de falsificator, apare în curând o nouă strategie, mai creativă decât precedenta.
Atunci când inginerii în software creează programe computerizate care generează click-uri false profitabile, giganţii internetului reacţionează lansând un alt software care afişează click-urile „generate de roboţi” şi încep să monitorizeze adresele de e-mail ale utilizatorilor.

Platforma YouTube a monitorizat câteva miliarde de videoclipuri muzicale în decembrie 2013 după ce o comisie de audit a descoperit faptul că anumite videoclipuri aveau un număr exagerat de mare de vizualizări. Compania sa mamă, Google, luptă la rândul ei în mod constant cu persoanele care generează click-uri false prin anunţurile lor de publicitate.

La rândul ei, compania Facebook, al cărei recent raport trimestrial a evidenţiat faptul că 14,1 milioane dintre cei 1,18 miliarde de utilizatori activi ai săi au conturi frauduloase, operează în mod frecvent operaţiuni de „curăţenie” a bazei sale de conturi. Acest fapt este deosebit de important pentru o companie ce a fost creată având la bază principiul potrivit căruia toţi utilizatorii săi sunt persoane reale.

Jim Prosser, purtător de cuvânt al Twitter, spune că aceste practici nu sunt avantajoase pe termen lung: „În final, conturile lor sunt suspendate, rămân fără bani şi îşi pierd utilizatorii”.

Doug Madey, purtător de cuvânt al platformei LinkedIn, consideră că achiziţionarea de astfel de conexiuni frauduloase „diluează experienţa membrilor”, încalcă statutul de utilizator şi poate atrage închiderea conturilor.

„Google şi YouTube acţionează împotriva actorilor răufăcători care încearcă să facă speculaţii cu sistemele noastre”, a spus Andrea Faville, purtătoare de cuvânt a acestor companii.

Dhaka, capitala statului Bangladesh, un oraş cu 7 milioane de locuitori din Asia de Sud, este un centru internaţional pentru „fermele de click-uri”.

CEO-ul companiei Unique IT World, o firmă din Dhaka, înfiinţată pentru a promova anumite activităţi pe reţelele de socializare, spune că îşi plăteşte angajaţii pentru a face click pe paginile clienţilor săi. Din acest motiv, este mult mai greu pentru Facebook, Google şi alte grupuri online să îi prindă şi să îi pună sub acuzare. „Acele conturi nu sunt false, sunt reale”, spune Shaiful Islam.

O analiză recentă pe Facebook a arătat că Dhaka este oraşul preferat al multor persoane, inclusiv al celebrului fotbalist Leo Messi, care are 51 milioane de „Like”-uri. Pagina de securitate a reţelei Facebook are ea însăşi 7,7 milioane de „Like”-uri, iar pagina de Facebook a grupului Google are 15,2 milioane de „Like”-uri.

În 2013, Departamentul de Stat american, care are peste 400.000 de „Like”-uri şi, recent, a avut cea mai populară pagină de Facebook din Cairo, spune că a încetat să mai cumpere fani pe această platformă după ce inspectorul său general a criticat politica departamentului prin care acesta cheltuia 630.000 de dolari pe an pentru a-şi creşte numărul de prieteni de pe reţea.