Verdictul CNSAS în cazul lui Crin Antonescu: candidatul coaliţiei a semnat o declaraţie, în 1988, dar nu şi angajament de colaborare

Adeverința, înregistrată cu numărul 1554/10.04.2025, a fost emisă în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Documentul este semnat de președintele CNSAS, Constantin Buchet, și se sprijină pe o analiză efectuată de direcția de specialitate a instituției, care a evaluat documentele din dosarul fond informativ nr. 1068594.

Potrivit Notei de Constatare nr. DI/I/355 din 31 martie 2025, numele lui Crin Antonescu apare într-un context informativ legat de o anchetă desfășurată în anii ’80 de organele de Securitate împotriva unei alte persoane, identificată în arhive ca fiind C.Ș., prieten apropiat al actualului candidat. În calitate de profesor de istorie la Școala generală din Niculițel, Crin Antonescu a fost convocat de Securitate în anul 1988, fiind chemat să dea o declarație olografă semnată cu numele său real.

Totuși, specialiștii CNSAS au concluzionat că simpla existență a acestei declarații nu este suficientă pentru a-l încadra pe Antonescu drept colaborator. Mai exact, nu a fost identificat niciun angajament semnat, iar declarația a fost oferită într-un context punctual, fără existența unei relații continue sau intenționate de colaborare cu Securitatea.

De asemenea, în arhivele verificate nu există dovezi că George Crin Laurențiu Antonescu ar fi deținut vreodată o funcție de ofițer sau subofițer în cadrul structurilor fostului Minister de Interne, ceea ce elimină și posibilitatea de a fi fost lucrător al Securității.

Alte articole

Crin Antonescu face lumină în privința instalării lui ca șef al AUR, în locul lui George Simion. ”Mă despart foarte multe lucruri” / Atac devastator la USR: ”Ar fi bine să dispară din viața noastră”

Crin Antonescu, un nou atac la adresa lui Ilie Bolojan: „Este de speriat când te gândești”

CNSAS reiterează în adeverință că, potrivit prevederilor legale în vigoare, nu este considerată colaborator al Securității acea persoană care a oferit declarații în timpul unei anchete, fără să fi semnat un angajament și fără să fi transmis, cu bună știință, informații care să fi lezat drepturile și libertățile altor persoane.

Citeşte şi: Amenzi de 50.000 de lei pentru persoanele fizice care postează opinii politice pe conturile personale de social media. Decizia incredibilă a BEC

În acest context, instituția conchide că nu sunt întrunite condițiile legale pentru atribuirea vreunei calități de colaborare sau implicare directă a lui Crin Antonescu în activitatea fostei Securități.

Un aspect notabil este că CNSAS a restricționat accesul public la conținutul integral al Notei de Constatare care a stat la baza emiterii adeverinței. Doar titularul – în acest caz, Crin Antonescu – are dreptul de a o consulta, conform legislației în vigoare. Mai mult, în mod excepțional, CNSAS nu a inclus în adeverință nicio transcriere sau fragment din declarația dată în 1988 de Antonescu despre colegul său profesor, ceea ce înseamnă că opinia publică nu are acces la conținutul efectiv al acelui document.

„Nota de constatare pe care s-a întemeiat adeverinţa poate fi consultată de titularul adeverinţei la sediul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Prezenta poate fi contestată la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, de către orice persoană interesată, în termen de 48 de ore de la data publicării pe pagina de internet a CNSAS.”, se mai menţionează în adeverinţă.

Această mențiune lasă loc posibilității ca persoane interesate – fie din zona societății civile, fie din rândul contracandidaților – să conteste decizia în instanță, cu condiția respectării termenului legal.

Prin comparație, în cazul celorlalți candidați analizați în acest ciclu electoral, CNSAS a permis accesul liber la notele de constatare și a inclus în adeverințe pasaje relevante din declarațiile acestora. Astfel, cazul Crin Antonescu se diferențiază printr-un grad mai mare de confidențialitate impus asupra documentelor.

Citeşte şi: Victor Ponta anunță că se pregătește din nou anularea alegerilor prezidențiale: ”S-a umplut găleata cu minciuni. Românii nu mai vor un candidat impus de sistem”

Crin Antonescu a oferit marţi o declaraţie în care a explicat întreaga situaţie.

”Nu am fost niciodată, sub nicio formă, colaborator al Securităţii, cu atât mai puţin am făcut Poliţie Politică. Nu am avut de altfel nicio relaţie cu Securitatea decât în calitate de urmărit”, a declarat Antonescu, marţi, în conferinţa de presă.

El a explicat cum a ajuns să dea declaraţie la Securitate.

”În 1987, un prieten al meu foarte bun, mă aflam atunci la Tulcea, era inginer, nu profesor, a plecat într-o excursie în Bulgaria şi de acolo a încercat să plece în Austria, nereuşind acest lucru şi fiind capturat de către organele de ordine din Bulgaria, adus ulterior în România. La plecare a lăsat câteva obiecte personale pentru trei prieteni sau patru foarte apropiaţi. Toţi cei trei pentru că le lăsase cu nume, cu etichete obiectele respective, am fost chemaţi în calitate de urmăriţi la Securitate să dăm declaraţii despre acest lucru. M-am prezentat şi eu în calitate de urmărit. Am dat o declaraţie în care nu am oferit nicio informaţie specială decât că sunt prieten cu persoana respectivă, că ştiam că pleacă într-o excursie în Bulgaria, că nu ştiam ce intenţie are, ceea ce era adevărat şi atât şi nimic mai mult”, a afirmat Antonescu.

Citeşte şi: Congresmenii americani, satisfăcuți de explicațiile președintelui Ilie Bolojan referitoare la anularea alegerilor prezidențiale din luna decembrie: „Au fost mulțumiți de clarificările oferite și nu au exprimat îngrijorări legate de eventuale probleme la scrutinul din mai”