Verestoy Attila: UDMR trebuie să rămână la guvernare, Kelemen Hunor poate demisiona din Guvern

Totodată, senatorul a afirmat că o eventuală demisie a preşedintelui UDMR din Executiv nu înseamnă şi o ieşire a partidului de la guvernare.

Întrebat dacă în opinia sa, UDMR ar trebui să rămână la guvernare, senatorul a replicat: ‘Sigur! Dar nu contest că domnul preşedinte Kelemen Hunor are opţiunea fermă şi poate să aibă o decizie pe care nu o contest. (…) Nu contest că poate să aibă acest drept (de a demisiona din guvern-n.red.). Asta nu implică automat o ieşire a UDMR-ului (din Guvern-n.r) pentru că pierdem tocmai platforma pe care noi vrem să rezolvăm această problemă’.

Verestoy Attila a apreciat că problemele UDMR ‘pot fi rezolvate printr-un dialog, printr-o căutare a consensului şi printr-o colaborare şi, dacă există posibilitatea, prin participare la coaliţie’.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, senatorul UDMR a respins poziţia exprimată de ministrul de externe Titus Corlăţean privind iniţiativele cetăţeneşti la care Uniunea e cosemnatar.

Alte articole

Ilie Bolojan, atacat în versuri de Mircea Dinescu pentru măsurile care au ucis consumul. ”Bătu-v-ar Domnu de neisprăviți/ Că în curînd n-o să ajungă suta / Să cumperi un pachet de biscuiți”

Mihai Savin, președintele Autorității Vamale Române numit de Ilie Bolojan în urmă cu patru luni, control judiciar timp de 60 de zile

‘Lumea tinde să creadă ca în bagajul nostru se află nişte arme împotriva statului român. Nu este nicidecum o armă îndreptată împotriva statului român, dimpotrivă, eu sunt convins că interesele statului român nu corespund cu poziţia statului român exprimată de domnul Corlăţean’, a afirmat politicianul UDMR.

În context el a pledat pentru o dezbatere parlamentară pe tema iniţiativei cetăţeneşti şi a susţinut că, din punctul său de vedere, o abordare ”totul sau nimic în această problemă nu este o alegere corectă”.

Consiliul Permanent al UDMR se va întruni vineri, la Cluj Napoca, pentru a lua o decizie privind situaţia creată după ce Guvernul român, prin Ministerul de Externe, a susţinut poziţia Comisiei Europene referitoare la Iniţiativele cetăţeneşti ‘Minority SafePack’, potrivit căreia Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale, iar drepturile minorităţilor sunt reglementate de legislaţia naţională.