Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloş, a făcut un anunț pentru pensionarii cu venituri mici și persoanele nevoiașe, s-au virat banii pentru voucherele de alimente. Suma de 250 de lei poate fi folosită de persoanele nevoiașe pentru a achiziționa alimente și mese calde.

„Am pornit acest program anul trecut cu gândul la familiile defavorizate, persoanele în vârstă, copiii și persoanele cu dizabilități, pentru a ne asigura că accesul la o alimentație sănătoasă nu este un lux pentru nimeni, ci o realitate accesibilă pentru toți.

Alte Articole

Trecătorii au scos telefonul și au început să filmeze! Trei ...

Ciutacu îi desființează pe Tolontan și Țepelin: „Nu ...

Secretul murăturilor perfecte! Trucul lui Vlăduț de la Neatza ...

Vouchere educaţionale 2023. Veste proastă pentru 100.000 de elevi care aşteptau tichete de 500 de lei pentru rechizite la început de an şcolar

Așa am ajuns să virăm pe cardurile „Sprijin pentru România” aproximativ 𝟏 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨. La care s-au adăugat șase tranșe de pachete cu alimente de 25 kg pentru 1,18 milioane de persoane, care au provenit, peste 90% din ele, de la producători din România. Românii care merg să folosească sprijinul zilele acestea vor găsi prețuri cu până la 43% mai mici la alimentele de bază, după ce ordonanţa privind plafonarea adaosurilor comerciale a început să producă efecte.Potrivit datelor analizate de Consiliul Concurenţei, faţă de luna iunie, în prima săptămână din august cele mai mari scăderi de preţuri s-au înregistrat la fructe şi legume, lactate și carne”.

Tichete de masă 2023. Anunţul care va înfuria milioane de bugetari. Se aplică şi voucherelor de vacanţă din toamnă!

Cine beneficiază de vouchere sociale pentru alimente și mese calde:

• pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;
  persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;
  familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
  familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
  familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social;
  persoanele fără adăpost astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Sprijinul material acordat pe baza tichetului social pe suport electronic are o valoare nominală de 250 lei și se acordă o dată la două luni. Sumele acordate pot fi utilizate în termen de 12 luni de la data fiecărei alimentări.

Marcel Boloş, despre măsurile de austeritate: Să nu mai existe „ţopăială şi dezmăţ”. Șefii la banii publici trebuie să fie mai puțini

Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă că rectificarea bugetară nu poate avea loc mai devreme de adoptarea măsurilor fiscale şi de reducere a cheltuielilor, altfel România riscă să atingă un deficit bugetar de 7%. El a mai spus că măsurile din „ordonanța austerității” trebuie adoptate în luna septembrie, pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor europene și a subliniat că este un moment de răscruce pentru România, în care birocrația va fi redusă, vor fi mai puțini „șefi la banii publici”, iar „țopăiala și dezmățul pe banii publici” nu se vor mai regăsi în configurația bugetară.

„Rectificarea bugetară nu poate avea loc decât după ce aceste măsuri se aprobă. În caz contrar, dacă măsurile nu se aprobă, spun cu toată răspunderea: deficitul bugetar ajunge în jur de 7% din PIB. Coaliţia trebuie să fie foarte pragmatică şi este, din acest punct de vedere, să rezolve această problemă pe care o avem acum. Cum am spus, deciziile sunt ale coaliţiei de guvernare şi sunt convins că dumnealor vor decide ce este mai bine pentru România, aşa cum a afirmat domnul prim-ministru, şi măsurile cât de curând vor fi aprobate.

Repet, în caz contrar, spun cu toată răspunderea şi responsabilitatea, deficitul bugetar va ajunge în jur de 7%. Prin aceste măsuri pe care urmează să le adoptăm, va fi o temperare a deficitului bugetar şi, chiar dacă vom ieşi cam şifonaţi la sfârşitul acestui an, anul viitor va arăta cu mult, mult mai bine decât ceea ce avem în prezent”, a afirmat Boloş într-o conferință de presă susținută la Beclean.

Ministrul a precizat că, în opinia sa, măsurile din „ordonanţa austerităţii” ar trebui adoptate în luna septembrie, un prim obiectiv fiind evitarea riscului de suspendare a fondurilor europene.

Potrivit lui Boloş, discuţiile cu Comisia Europeană pe marginea pachetului de măsuri fiscale ar urma să înceapă în 24 august, însă reprezentanţii Ministerului Finanţelor vor merge la Bruxelles abia după 28 august, când vor reveni la muncă responsabilii cu partea financiară din CE.

Printre măsurile enunţate de ministrul Finanţelor în cadrul conferinţei de presă de joi se numără prinderea corporaţiile multinaţionale în planul de măsuri fiscale, combaterea evaziunii fiscale prin amenzi de cel puţin 10 ori mai mari şi pedepse dublate pentru evaziunea fiscală, redevenţe mărite chiar şi de o mie de ori pentru exploatarea resurselor minerale şi a hidrocarburilor, la care se adaugă „un proces de reorganizare profundă a ANAF„, în vederea îmbunătăţirii colectării.

În ceea ce priveşte măsurile care privesc sectorul bugetar, Marcel Boloş a vorbit despre o descentralizare şi o regionalizare a serviciilor publice, astfel încât să nu mai existe „ţopăială şi dezmăţ” pe bani publici.

„Acesta este cu adevărat momentul de răscruce pentru România şi, a spus domnul prim-ministru, să avem mai puţini şefi la bani. Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite. Sunt şefi pe banii publici care trebuie să fie mult mai puţini, să avem mult mai puţină birocraţie, să avem o mult mai bună chibzuinţă a utilizării banului public, pentru că nu poţi să ceri impozite şi taxe la omul amărât, care îşi plăteşte contribuţia la ceea ce înseamnă impozitul pe muncă, contribuţiile sociale, şi după aceea, în partea cealaltă, pe cheltuieli publice, să ai o ţopăială şi un dezmăţ, care nu pot să meargă la infinit”, a precizat ministrul Finanţelor.

Marcel Boloş a adăugat că, în opinia sa, această reformă anunţată în an preelectoral reprezintă „un act de curaj şi de patriotism la nivel naţional, care trebuie să aducă roadele cuvenite”.

Ministrul Finanţelor Publice a fost prezent joi, în oraşul Beclean din judeţul Bistriţa-Năsăud, la prezentarea unui centru social de zi construit cu fonduri europene în staţiunea Băile Figa, prin care vor fi oferite servicii socio-medicale complexe în special persoanelor vârstnice, celor cu dizabilităţi şi copiilor proveniţi din familii aflate în dificultate.