VESTE BUNĂ pentru DATORNICII la bănci, ameninţaţi cu EXECUTAREA SILITĂ

Potrivit proiectului de lege de modificare a Codului de procedură civilă depus de social-democraţii Ilie Sârbu, Ioan Chelaru, Darius Vâlcov şi Daniel Bărbulescu, suspendarea executării silite va fi obligatorie şi cauţiunea nu va fi necesară în cazul debitorilor care fac dovada că „bunul imobil ce urmează a fi executat are destinaţia de locuinţă pentru familie, nu deţin un alt imobil cu această destinaţie şi fac dovada că nu realizează mai mult decât venitul minim garantat pe economie pentru fiecare membru al familiei”.

Cele trei condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ. „Ideea a venit de la un caz concret, la o audienţă. O familie care a luat un astfel de credit ipotecar şi erau executaţi de către bancă. Nu numai că urmau să-şi piardă casa, dar rămâneau şi datori „, a declarat la România TV unul dintre iniţiatori, Darius Vâlcov.

Concret, executarea silită a locuinţei ar fi suspendată o perioadă, până la redresarea financiară a datornicului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive că, în acest moment, legislaţia din România nu conţine dispoziţii de favorizare a debitorilor din cadrul creditelor ipotecare, cum ar fi norme privind iertarea de datorie, având în vedere criza economică, sau norme de amânare a executării silite pentru o anumită perioadă de timp, în care să i se ofere debitorului posibilitatea de a se redresa economic şi de a fi în măsură să achite ratele.

Alte articole

Guvernul a aprobat cifrele de şcolarizare pentru anul 2026-2027. Inspectoratele școlare pot publica broșurile de admitere la liceu 2026

Un ciclon pune stăpânire pe România. Meteorologii anunță vijelii și ninsori în mai multe regiuni din Europa

CITEŞTE AICI PROIECTUL DE LEGE

Parlamentarii mai propun ca, „în contractele bancare de credit ipotecar, în care creditorul a efectuat evaluarea bunului cu bani din acest credit, creditorul să nu poate extinde executarea silită asupra altor bunuri aparţinând debitorului său”.

Propunerea legislativă urmează să intre în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată.