Veste proastă pentru românii cu salarii mari, anunţată de Marcel Boloş. Care sunt cele patru scenarii prin care statul ia impozite mai mari

Marcel Boloş, ministrul de Finanţe, a vorbit despre impozitarea progresivă a salariilor pentru români, după ce anterior a negat că se renunţă la cota unică.

18 mart. 2024, 18:12
Veste proastă pentru românii cu salarii mari, anunţată de Marcel Boloş. Care sunt cele patru scenarii prin care statul ia impozite mai mari
Cum vor fi impozitați românii. Anunțul făcut de Marcel Boloș: „Este cea mai bună alegere. Perspectiva mea este cât se poate de fermă”

Veste proastă pentru românii cu salarii mari. Marcel Boloş anunţă că impozitarea progresivă ar putea fi implementată şi în România din ianuarie anul viitor.  „În ceea ce priveşte impozitarea progresivă, avem aceste rapoarte ale Băncii Mondiale şi, mai nou, şi OCDE (n.r. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) este cel care menţionează această recomandare pentru ţara noastră. Deocamdată, suntem cu sistemul de impozitare unică. Este, dacă vreţi, o sarcincă pe care noul guvern instalat cu data de 1 ianuarie 2025 o va avea de dus la bun sfârşit.

Avem un sistem de impozitare a muncii, care este unul dintre cele mai ridicate de la nivelul Uniunii Europene, şi poate e momentul pentru o re-echilibrare.

Salarii medici 2024. 1.000 de lei în plus pentru doctorii care fac gărzi. Anunţ de la Guvern: „Nu scade indemnizaţia!”

Dacă se va avea în vedere întreaga impozitare a muncii trebuie să gândim pachetul acesta complet de politică fiscală în urma căruia fie ne alegem cu o reducere a impozitării muncii, şi cred că acesta ar fi un obiectiv important pentru România, şi transferul sarcinii fiscale spre consum şi spre impozitarea capitalului, fie doar ne alegem cu măsuri punctuale, care pot aduce pe termen scurt mai mulţi bani la buget”, a declarat Marcel Boloş, ministrul de Finanţe.
Ministrul de Finanţe, alternativa „de luat în calcul” în ceea ce priveşte cota TVA.

„Avem şi recomandarea pe care o are Banca Mondială şi avem şi aceste cote diferenţiate pe care le practicăm întâi de toate. Cota standard este una dintre cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene, avem 19% cota standard de TVA şi apoi avem şi cotele diferenţiate de 9% şi de 5% pe care le practicăm. Aceste re-ajustări în ceea ce priveşte cota standard de TVA şi o singură cotă aşa cum cere Comisia Europeană, sunt o alternativă de luat în calcul”, a mai precizat ministrul Marcel Boloş.

OECD recomandă Guvernului să elimine scutirile fiscale și să planifice o tranziție către impozitarea progresivă a salariilor 

​Contribuțiile sociale ridicate descurajează lucrătorii cu salarii mici să se angajeze formal într-o țară cu o economie gri mare și evaziune fiscală răspândită, iar concesiile fiscale de care beneficiază lucrătorii din IT, construcții și agricultură îngustează și mai mult baza impozitului pe venit, arată cel mai recent studiu OECD privind economia României. Organizația recomandă Guvernului să elimine scutirile fiscale și să planifice o tranziție graduală către impozitarea progresivă a salariilor.

Adio salarii diferențiate, la aceleași studii și experiență. Ministrul Muncii: Legea salarizării unitare va elimina toate inechităţile

România are nevoie să colecteze mai multe venituri fiscale și să o facă mai eficient decât în trecut, susține Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în cel mai recent studiu economic privind economia țării noastre.

Veniturile fiscale sunt prea scăzute pentru a finanța cheltuielile guvernamentale curente, iar impozitele pe venit sunt distorsionante, scutind mulți lucrători și descurajând munca pentru cei cu venituri mici, arată Organizația.

România aplică un impozit redus de 10% la veniturile din salarii, dar contribuțiile angajaților cu asigurările de sănătate (10%) și pensiile (25%), sunt mai mari decât în majoritatea țărilor OECD, fapt care reduce semnificativ venitul net al muncitorilor cu calificări scăzute.

„Reformele ar trebui să vizeze reducerea sarcinilor fiscale pe veniturile angajaților cu salarii mici în timp. Introducerea unui credit fiscal pentru venituri obținute din muncă (EITC) ar putea încuraja o mai puternică atașare la piața formală a muncii de către muncitorii cu calificări scăzute. (..) România ar trebui să înceapă să planifice o tranziție graduală către impozitarea progresivă a salariilor, care ar completa reformele de transferuri menite să reducă inegalitatea veniturilor”, se arată în studiul OECD.

Experții OECD susțin că ar exista posibilitatea de a lărgi baza impozitului pe venit pentru a ajuta la compensarea viitoarei reduceri a taxării salariilor mici.

„Prioritatea principală ar trebui să fie eliminarea beneficiilor fiscale distorsionate sectorial. Angajații din construcții (10% din forța de muncă ocupată), IT (3%) și agricultură (11%) sunt scutiți de la impozitul pe veniturile personale și o parte din contribuțiile sociale obligatorii (n.a contribuția la Pilonul II de pensii este opțională)”, se menționează în studiul OECD.
Experții OECD mai scriu că estimările Ministerului Finanțelor sugerează că venituri în valoare de 9,2 miliarde de lei (2% din încasările fiscale) s-au pierdut din cauza unor astfel de facilități fiscale în 2023.

Pe de altă parte, experții OECD consideră că „eliminarea acestor privilegii fiscale distorsionante ar putea determina întoarcerea unor muncitori și firme în economia informală – în special în construcții și agricultură”, dar că modernizarea administrației fiscale ar putea atenua astfel de riscuri în viitor.

Scenariile Băncii Mondiale legate de introducerea unui impozit progresiv în România
Ministerul Finanțelor a început de anul trecut o analiză privind introducerea unui impozit progresiv, beneficiind de consultanță de la Banca Mondială.

Banca Mondială a prezentat vara trecută într-un raport câteva scenarii în privința introducerii impozitului progresiv la salarii

Scenariul 1:

păstrarea cotelor actuale, eliminarea scutirilor pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice și creșterea nivelului indemnizației de bază (deducerii personale). Impact fiscal neutru, deoarece creșterea deducerii este compensată de eliminarea scutirilor.
Scenariul 2: creșterea impozitului pe venit de la 10% la 13% și introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru veniturile salariale reduse.
Scenariul 3: eliminarea deductibilității CAS, introducerea a trei cote progresive pentru impozitul pe veniturile persoanelor fizice din muncă (6% pentru veniturile de până la 80.000 de RON/an; 12% pentru veniturile cuprinse între 80.001 RON/ an și 189.000 RON/an; 18% pentru venituri peste 189.000 RON/an) și introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru veniturile salariale reduse.
Scenariul 4: eliminarea CASS, eliminarea deductibilității CAS și introducerea a trei cote progresive pentru impozitul pe veniturile persoanelor fizice din muncă (10% pentru veniturile de până la 42.000 RON/an; 20% pentru veniturile cuprinse între 42.001 RON/an și 100.000 RON/an; 25% pentru veniturile de peste 100.000 RON/an).

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: Nu există o discuţie în coaliţia de guvernare pe trecerea la impozitarea progresivă

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Adrian Câciu a subliniat că este o temă falsă discuţia despre cota unică versus impozitarea progresivă şi este lansată pentru „a neutraliza şi anihila anumite atacuri la partidul respectiv”. Social-democratul a adăugat că nu există în coaliţia de guvernare o discuţie privind trecerea la impozitarea progresivă.

„Dezbaterea aceasta poate va avea loc doar în momentul în care vom avea digitalizarea ANAF, în rest este un subiect fals. Încă o dată, nu se pune în acest moment în discuţie, n-a fost o dezbatere în coaliţie. Trebuie să vă uitaţi ce atacuri erau probabil pe partidul respectiv, atacuri pe care au vrut să le anihileze, neutralizeze. Acest subiect privind impozitarea progresivă nu este în discuţie”, a explicat Adrian Câciu, la PSnews.

Ministrul PSD a mai precizat că „e pentru prima oară în istorie când în legea bugetului de stat ai o prevedere că nu creşti taxe şi impozite în 2024”.

„Haideţi să înţelegem, e pentru prima oară în istorie când în legea bugetului de stat ai o prevedere că nu creşti taxe şi impozite în 2024. Păi abia am pus în aplicare, suntem în a doua lună de punere în aplicare a legii, iar venim şi discutăm despre taxe? Doar aşa ca să avem un subiect de campanie? Dacă acesta este subiectul de campanie electorală, Ok, nu e nicio problemă. Vă spun clar – nu există o discuţie în coaliţia de guvernare pe trecerea la impozitarea progresivă”, a conchis Câciu.

 

Ministerul Finanţelor, în ce investesc românii cu salarii pe surplus: În prima ediţie a programului de titluri de stat FIDELIS din 2024, au investit 1.405 donatori, un număr record, depăşind toate ediţiile anterioare. Suma investită a depăşit 135 milioane lei

În prima ediţie a programului de titluri de stat FIDELIS din 2024, desfăşurată de Ministerul Finanţelor în parteneriat cu Morning Glory şi Rock FM, au investit 1.405 donatori, un număr record, depăşind toate ediţiile anterioare. Suma investită de aceştia a fost de peste 135,336 milioane lei, anunţă Ministerul de Finanţe.

”În prima ediţie a programului de titluri de stat FIDELIS din 2024, desfăşurată de Ministerul Finanţelor în parteneriat cu Morning Glory şi Rock FM, au investit 1405 donatori, un număr record, depăşind toate ediţiile anterioare. Suma investită de aceştia a fost de peste 135,336 milioane lei. Cei 1.405 donatori de sânge, care s-au alăturat campaniei „România are sânge de rocker, acum şi de investitor” în perioada 21 februarie – 1 martie 2024, au beneficiat de tranşa specială cu cea mai mare dobândă oferită în cadrul acestei ediţii, de 7%, pentru achiziţia de titluri de stat emise în lei, cu scadenţă la un an”, precizează Ministerul de Finanţe.

Suma totală investită în prima ediţie a Programului FIDELIS din 2024 a fost de peste 1,796 de miliarde de lei. Emisiunile în euro au fost cele mai accesate în cadrul acestei ediţii, cu un total de 190,53 milioane euro. Astfel, emisiunea în euro cu scadenţa la 1 an şi dobânda de 4%, a avut un total de peste 118,006 milioane de euro, echivalentul a 590,034 milioane lei, plasaţi în cele 3.755 de ordine. A doua emisiune în euro, cu scadenţa la 5 ani şi dobânda de 5%, a avut un total de peste 72,532 milioane euro, echivalentul a 362 milioane lei, plasate în 2.716 ordine.

În ceea ce priveşte emisiunile în lei, investitorii au plasat peste 708,575 milioane lei, în 5.970 de ordine. Emisiunile titluri de stat în lei, au avut scadenţe de 1 an şi 3 ani şi dobânzi anuale anuale de 6%, respectiv 6,75%.

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunea în lei şi 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

 

Investitorii donatori au beneficiat de scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Au beneficiat de condiţiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu 1 iulie 2023.

De asemenea, de la 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor a crescut de patru ori, de la 67 lei la 280 lei. Creşterea tichetelor a contribuit concret la impulsionarea donării de sânge, ceea ce a dus la creşterea numărului de donatori la 53.701, în luna ianuarie 2024, de la 37.750 in luna ianuarie 2023, chiar dacă donarea de sânge s-a realizat în urma unei programări online (cei interesaţi pot găsi mai multe detalii pe pagina de socializare a Centrului de Transfuzie Sanguină Bucureşti).

Cei care investesc în titlurile de stat Fidelis se bucură de facilităţi precum:

  • posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deţinere;
    câştigurile cumulate din dobânzi şi profituri sunt neimpozabile;
    flexibilitate în administrarea şi diversificarea portofoliului.

În cele 4 ediţii lansate în anul precedent, investitorii au plasat peste 9.381.911 lei prin 68.863 subscrieri, iar eroii anului precedent au fost cei 5.077 de investitori donatori care au investit peste 522 milioane de lei.