În perioada 10-17 ianuarie, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat Testul IMM privind măsurile recent adoptate (măsurile de suprataxare a băncilor, a companiilor din energie şi telecomunicaţii, creşterea salariului minim şi limitarea activităţilor zilierilor), la care au fost 387 de respondenţi.

„CNIPMMR nu poate susţine măsurile de suprataxare, deoarece au fost adoptate fără o fundamentare riguroasă, fără realizarea unui amplu studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor confederaţiilor patronale reprezentative, fără respectarea principiilor fiscalităţii (modificarea Codului fiscal ‘prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” şi predictibilităţii impunerii fiscale, cu asigurarea „stabilităţii impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii’, ‘pentru o perioada de timp de cel putin un an, în care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii’, aceste măsuri urmând a avea efecte negative asupra mediului de afaceri”, spun reprezentanţii CNIPMMR.

Alte Articole

Cristian Ghinea anunţă concedieri: „Companiile de stat ...

Florin Cîţu: „Terasele nu vor rămâne deschise toată ...

BNR, veşti proaste pentru români: Rata inflaţiei va creşte ...

Suprataxarea băncilor în funcţie de creşterea ROBOR va avea efecte negative asupra mediului de afaceri: băncile vor transfera costurile către clienţi, accesul la creditul bancar va deveni mai dificil şi costisitor pentru companii (în special pentru microintreprinderi), vor scădea creditele nou acordate, diminuând investiţiile, consumul şi creşterea economica.

În condiţiile în care inflaţia anuală este peste 3% (aşa cum este previzionat pe parcursul anului 2019, valoarea liberă ROBOR cu maturitate la 3 luni nu poate fi sub 2% (pragul de referinţă care a intrat în vigoare), evoluţia în ultimul deceniu a mediei ROBOR cu maturitate la 3 luni situându-se la 1pp (punct procentual) peste media inflaţiei, adaugă reprezentanţii Consiliului pentru IMM-uri.

„Microîntreprinderile vor suferi cel mai mult pe parcursul anului 2019 din perspectiva accesului la finanţare, deoarece ele au folosit la maxim potenţialul creditului furnizor, dispun de cel mai puţin numerar şi vor depinde de finanţarea bancară pentru continuarea activităţii, iar în contextul noilor reglementări fiscale o crestere a costului de finanţare pentru noile credite poate determina chiar intrarea în recesiune: insolvenţa multor companii mici”, mai afirmă ei.

Suprataxarea băncilor va avea efecte negative şi asupra persoanelor fizice (accesul la creditul bancar va deveni mai dificil şi costisitor şi pentru populaţie), deci şi asupra consumului, dar şi pentru statul român, care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei publice.

„Deja s-au propus efecte în acest sens: în data de 14 ianuarie 2019 s-au vândut titluri de stat de numai 248,8 milioane de lei, 62% din volumul cerut de Ministerul Finanţelor Publice, de 400 de milioane, dintr-o emisune scadentă în iunie 2023, oferta băncilor fiind mai mică decât cea cerută, de numai 327 de milioane de lei, în schimb, dobânzile cerute de bănci au crescut, randamentul mediu fiind de 4,41% (maxim acceptat de 4,43%), faţă de cel înregistrat pentru aceeaşi scadenţă în 24 decembrie, de 4,34%, atunci, însă, băncile au subscris 925 de milioane de lei, cu peste 50% mai mult decât ceruse statul (600 de milioane de lei)”, mai punctează aceştia.

CNIPMMR spune că suprataxarea companiilor din energie cu 2% pe cifra de afaceri va creşte încasările la bugetul de stat, dar şi costurile întreprinderilor şi populaţiei (se vor transfera costurile către clienţi) şi se va reduce volumul investiţiilor, inclusiv diminuarea unor activităţi economice. Această suprataxă deja creaza probleme societăţilor care produc energie pe bază de cărbune, arată conducerea CNIPMMR, dând ca exemplu protestele de la Complexul Energetic Oltenia.

Preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, consideră totodată că suprataxarea companiilor din telecomunicaţii cu 3% pe cifra de afaceri va creşte încasările la bugetul de stat, dar şi costurile întreprinderilor şi populaţiei (se vor transfera costurile către clienţi, cresterea tarifelor catre utilizatorii finali, ceea ce va reducea numarul de abonamente Internet si/sau servicii telecomunicatii mobile. Țintele privind digitalizarea Romaniei, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, acoperirea zonelor „albe” (fără acoperire cu servicii de Internet broadband) vor fi afectate, ceea ce va antrena franarea cresterii economice viitoare a Romaniei.

„De asemenea, va fi afectat mediul concurential, deoarece în prezent, competitia pe piata serviciilor de telecomunicatii este foarte intense, marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori situandu-se la o medie de 5%, iar uneori fiind negative”, adaugă el.

Ce spune sondajul CNIPMMR

La întrebarea: “Susţineţi suprataxarea băncilor”, 61,3% din respondenţi au răspuns negativ, doar 38,7% declarând că susţin suprataxarea băncilor.

De asemenea, 69,3% din respondenţi spun că băncile vor transfera costurile către clienţi, 64% că accesul la creditul bancar va deveni mai dificil şi costisitor şi pentru populaţie, şi pentru companii (în special microintreprinderile) şi pentru statul român (care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei), 56% au menţionat scăderea creditelor nou acordate, diminuând investiţiile, consumul şi creşterea economică, 46,7% au evidenţiat creşterea încasărilor la bugetul de stat.

În plus, 70,3% din respondenţi spun că nu susţin suprataxarea companiilor din energie, în timp ce 66,2% din respondenţi nu susţin suprataxarea companiilor din telecomunicaţii.

Mai mult, 78,70% din respondenţi au răspuns că se vor transfera costurile către clienţi (persoane fizice şi juridice), 54% au menţionat reducerea investiţiilor şi diminuarea unor activităţi economice, 48% au evidenţiat creşterea încasărilor la bugetul de stat.

Iar la întrebarea: “Pentru stabilirea de noi obligaţii fiscale ce măsuri consideraţi că sunt strict necesare?”, majoritatea covârşitoare a respondenţilor au solicitat aplicarea principiilor reglementării inteligente: 81,30% din respondenţi au răspuns asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii legislaţiei fiscale, 78,70% au evidenţiat necesitatea fundamentării riguroase şi realizarea unui studiu de impact, 68% au menţionat dezbateri publice cu toate părţile interesate, 66,70% au solicitat modificarea/completarea Codului fiscal doar prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, 58,7% au solicitat asigurarea din timp a informării contribuabililor, 56% consultarea confederaţiilor patronale şi 53,30% Testul IMM.

De asemenea, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a explicat luni de ce reprezentanţii organizaţiei sunt îngrijoraţi de faptul că nu există încă o formă a bugetului de stat pentru 2019.

„Suntem extrem de îngrijoraţi că nici până acum nu avem un buget de stat şi nu s-au prezentat coordonatele unui buget. (…) În acest moment, se ridică mari problemele, dacă bugetul de stat va putea fi închis cu sistemul acutal de taxe şi impozite (n.red. – cel introdus prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018)”, a afirmat, luni, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, într-o conferinţă de presă.

„Suntem îngrijoraţi că ar putea fi introduse noi taxe şi impozite”, a subliniat Jianu.