Vestea momentului vine de la BNR. Fiecare român are economii de 17.000 de euro!

RAPORT BNR. La jumătatea anului trecut, fiecărui român îi reveneau 17.400 de euro din avuția națională. Pentru cea mai mare parte a cetățenilor, cifra este departe de a reflecta banii pe care îi au în economii. Acest lucru este cauzat de o inegalitate evidentă a averilor în România.

Cifra este amețitoare, mai ales în condițiile în care aproape o treime din locuitorii țării trăiesc la limita sărăciei, conform biroului european de statistică. Din cauza faptului că această avere este distribuită inegal, media nu ajunge să reflecte realitatea.

Există moduri mai bune de a înțelege cum se distribuie averea în societate. Experiența de zi cu zi ne arată că nu toată lumea trăiește la fel. Cifrele despre venituri, mult mai ușor de găsit și înțeles, spun cum cel mai bine plătiți 20% din români câștigă de aproape 6 ori mai mult decât cei 20% cu cele mai mici venituri, conform cifrelor pe 2023. Din acest punct de vedere, România este printre cele mai inegale state din Uniunea Europeană.

Raport BNR. Dacă populația României ar fi 100 de persoane, iar averea națională ar fi 1.000 de lei, cifrele ar arăta așa: 50 de persoane, cei mai săraci din societate, ar deține împreună 49 de lei, în timp ce o singură persoană, cel mai bogat român, ar avea în cont 241 de lei. În total, primii 10 cei mai bogați români ar avea 577 de lei. Spus altfel, cei mai bogați 1% dintre români au o avere de peste 5 ori mai mare decât jumătate din populația țării luată ca întreg, arată datele de la Baza Globală de date privind Inegalitatea pentru anul 2022.

Alte articole

Apare moneda de un leu, tiraj limitat! BNR lansează prima monedă colorată din istoria României

Nicuşor Dan exclude trecerea la moneda euro: „Mai întâi să ne ocupăm de deficit”. Ce spune şi Mugur Isărescu de schimbarea banilor

Așa cum arată graficul, pentru jumătate din populația țării – peste 9,5 milioane de oameni astăzi – situația nu arată aproape deloc diferit în 2022 față de 1995. În aceeași perioadă, averea celor mai bogați 10%, dar și a celor 1% cei mai avuți, a crescut ușor în acest interval de timp.

Aceste calcule sunt făcute pe baza activelor financiare – de la depozite în bancă la investiții – și a celor nefinanciare, unde se remarcă mai ales proprietățile imobiliare, din care se scad datoriile. Creșterea prețurilor la imobiliare, prin comparație cu portofoliul financiar, explică de ce inegalitatea averii a crescut mai puțin în Europa decât în Statele Unite, explică o lucrare de specialitate din urmă cu doi ani. Totuși, autorii remarcă faptul că Europa de Est iese în evidență prin cea mai mare concentrare de avere în rândul celor mai bogați 1% dintre rezidenți.

Se fac angajări în cadrul BNR. Au fost scoase la concurs șapte posturi în București, pentru care sunt solicitate studii universitare

Banca elvețiană UBS publică anual seturi de date despre distribuția averii la nivel global. Acestea nu vorbesc în clar despre inegalitate, dar ultimele cifre, publicate în 2023 arată că sunt 38.000 de români adulți cu averi de peste 1 milion de dolari americani. Mai mult de o treime din populația adultă a României avea o avere de sub 10.000 de dolari, în timp ce peste 58% se încadrează în intervalul 10.000 – 100.000 de dolari americani, conform datelor pentru 2022.

După o metodologie diferită de calcul, UBS spune că cei mai bogați 10% dintre români dețin mai mult de jumătate din averea din țară. Vârful de 1% are în buzunar peste 23% din avuție.

Țara noastră este una dintre țările europene cu un grad ridicat de inegalitate, măsurat de coeficientul Gini. Cu cât acest indicator este mai apropiat de 100%, cu atât inegalitatea este mai mare. În cazul României, în 2022, coeficientul Gini era de 69,3%. Este mai mare decât în state membre ale UE precum Spania, Polonia, Italia, Ungaria, Grecia sau Belgia. Suedia, în schimb, este cea mai inegală dintre țările membre UE studiate, arată raportul.

BNR, informare privind depozitele în lei ale românilor

Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii decembrie 2024 un sold de 741 796,2 milioane lei. Aceasta a crescut cu 2,9 la sută (2,6 în termeni reali1) față de luna noiembrie 2024, iar în raport cu decembrie 2023 s-a majorat cu 11,3 la sută (5,9 la sută în termeni reali).

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna decembrie 2024 cu 0,8 la sută față de noiembrie 2024 (0,5 la sută în termeni reali), până la nivelul de 421 475,7 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 70,1 la sută în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,6 la sută, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 29,9 la sută în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,2 la sută (1,3 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 8,9 la sută (3,6 la sută în termeni reali), pe seama majorării cu 11,5 la sută a componentei în lei (6,1 la sută în termeni reali) și cu 3,3 la sută a componentei în valută exprimată în lei (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

Veste bună de la BNR despre banii românilor. Sunt favorizaţi cei cu economiile în dolari

Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a înregistrat o creștere în luna decembrie 2024 de 7,7 la sută față de luna noiembrie 2024, până la 250 059,5 milioane lei. În raport cu decembrie 2023, acesta s-a majorat cu 27,3 la sută (21,0 la sută în termeni reali).

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna decembrie 2024 cu 2,9 la sută față de luna anterioară, până la nivelul de 632 591,5 milioane lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 10,5 la sută (5,1 la sută în termeni reali).

Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 70,2 la sută în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,9 la sută față de luna noiembrie 2024, până la 443 956,9 milioane lei. Comparativ cu luna decembrie 2023, acestea s-au majorat cu 10,8 la sută (5,4 la sută în termeni reali).