Judecătorii, procurorii și polițiștii nu vor mai beneficia de locuință de serviciu dacă proiectul de lege pregătit de Guvern va fi aprobat. Potrivit actului normativ, aceștia vor trebui să elibereze locuințele în 3 luni de la intrarea în vigoare a legii.
În prezent, Legea stabilește pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, că “în situația în care locuințele de serviciu sunt ocupate de pensionari sau de urmași ai titularilor contractelor de închiriere decedați, al căror venit nu le permite cumpărarea locuinței (…), aceștia își pot păstra calitatea de chiriaș”, scrie profit.ro.
De exemplu, în cazul personalului auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești, parchete și din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, legea prevede dreptul la o locuință de serviciu în situația în care, în localitatea unde își desfășoară activitatea, persoana în cauză, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu dețin o locuință proprie și nu beneficiază de una atribuită de autoritățile administrației publice locale.
Totodată, actul normativ stabilește că, în cazul pensionării, titularul contractului de închiriere și soțul sau soția acestuia își păstrează drepturile locative pe întreaga durată a vieții.
O reglementare similară există și pentru polițiștii de penitenciare, care pot primi o locuință de serviciu dacă nu dețin o locuință în localitatea în care lucrează. Aceștia își mențin dreptul de folosință asupra locuinței de serviciu și după pensionare, cu condiția să fi lucrat peste 15 ani în sistemul administrației penitenciare sau să se fi pensionat pentru invaliditate. În cazul decesului titularului, dreptul locativ este menținut pentru soț sau soție pe toată durata vieții.
În ceea ce îi privește pe magistrați, legea actualizată în 2022 prevede că judecătorii și procurorii beneficiază de locuință de serviciu sau de decontarea chiriei, însă stabilește explicit că contractele de închiriere încetează la data eliberării din funcție, inclusiv prin pensionare. Totuși, această prevedere se aplică doar contractelor încheiate după intrarea în vigoare a legii, conform dispozițiilor tranzitorii.
Potrivit Legii locuinței, locuințele de serviciu au un scop precis: sprijinirea activității instituțiilor publice prin asigurarea temporară a unui fond locativ destinat personalului activ care nu deține o altă locuință. În acest context, contractul de închiriere este accesoriu raportului de muncă sau de serviciu.
Guvernul subliniază că, în aceste condiții, nu se justifică menținerea contractelor de închiriere după încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, indiferent de motiv, inclusiv pensionarea, iar locuințele ar trebui redistribuite angajaților activi care au nevoie de ele.
De asemenea, proiectul stabilește că, în cazul contractelor aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a legii, titularii pensionați, precum și, după caz, soții, soțiile sau urmașii acestora, vor avea obligația de a elibera locuințele de serviciu în termen de trei luni. În același interval, aceștia sunt obligați să părăsească imobilele, indiferent de calitatea în care le ocupă.
În sistemul de justiție, aceste prevederi se vor aplica tuturor contractelor existente.
În prezent, situația locuințelor de serviciu deținute de instituțiile din sistemul justiției, precum și al Administrației Naționale a Penitenciarelor este următoarea:
– la nivelul fondului locativ al Ministerului Justiției și al instanțelor judecătorești, există un număr de 211 locuințe de serviciu, din care 53 locuințe sunt ocupate de personalul pensionat/soț/soția acestuia, iar 8 sunt neatribuite;
– la nivelul Ministerului Public, dintr-un total de 23 locuințe de serviciu, 7 sunt alocate unor procurori pensionari, iar 8 sunt neatribuite;
– la nivelul fondului locativ al Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate există un număr de 178 locuințe de serviciu, din care 88 locuințe sunt ocupate de personalul pensionat/soț/soția acestuia.
În cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, situația se prezintă astfel:
– la nivelul Ministerului Apărării Naționale sunt 662 de locuințe de serviciu din care ocupate de personalul pensionat/soț/soția acestuia un număr de 45 locuințe de serviciu;
– la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, dintr-un total de 380 de locuințe de serviciu, 6 sunt alocate unor polițiști pensionari, iar 70 sunt neatribuite;
– la nivelul Serviciului Român de Informații există un număr de 33 locuințe de serviciu, dar autoritățile nu specfică dacă și cum sunt ocupate;
– la nivelul Serviciului de Telecomunicații Speciale, dintr-un total de 8 locuințe de serviciu, una este ocupată de un cadru militar activ, 3 sunt ocupate de cadre militare în rezervă, iar 4 sunt neatribuite.