Veşti proaste de la BNR. Ce se întâmplă cu creşterea economică a României în 2023 şi 2024

Conform BNR, principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condiţiile încetinirii creşterii acestuia, mai ales în 2024, pe fondul ratelor mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, al evoluţiilor de pe piaţa muncii şi al incertitudinii generate de prelungirea războiului din Ucraina, compensate doar parţial ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populaţiei, odată cu scăderea ratei inflaţiei, anunţă Agerpres.

„S-a remarcat, totodată, că la creşterea economică va continua să contribuie consistent şi formarea brută de capital fix, a cărei dinamică este aşteptată să scadă semnificativ în 2023 şi să crească uşor în 2024, dar să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică, în condiţiile atragerii unui volum însemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale şi programului Next Generation EU, într-un mediu intern şi extern marcat însă de incertitudini şi costuri încă ridicate, precum şi de condiţii financiare înăsprite”, precizează documentul BNR.

Citeşte şi: Lucian Heiuș, șeful ANAF: „Veniturile statului au fost supraestimate / România nu e pregătită pentru impozitarea progresivă”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Un alt lucru important este acela că din partea exportului net este posibil un impact economic neutru în anul curent, însă unul uşor contracţionist în 2024, au apreciat membrii Consiliului de administraţie al BNR, evidenţiind scăderea relativ mai temperată de dinamică anticipată a fi consemnată de volumul exporturilor de bunuri şi servicii în 2023, precum şi probabila reaccelerare ceva mai vizibilă a creşterii volumului importurilor în anul viitor, în corelaţie cu dinamica absorbţiei interne şi cu evoluţia cererii externe.

Alte articole

Consilierul lui Mugur Isărescu bagă spaima în români. „5,1 milioane de salariați ar trebui să muncească degeaba un an”

Datoria externă a României se apropie de 235 de miliarde de euro. Cât a crescut în primele șapte luni din 2026

Deficitul de cont curent, exprimat ca pondere în PIB, va cunoaşte probabil o corecţie apreciabilă în anul curent, inclusiv pe fondul ameliorării raportului de schimb şi al soldului balanţei veniturilor primare, însă se va reduce doar uşor în 2024, menţinându-se astfel mult deasupra standardelor europene, au arătat în mai multe rânduri membrii CA al BNR.

„S-a susţinut în acest context necesitatea ajustării consistente, printr-un mix de politici, a deficitului de cont curent şi a celui bugetar, care, prin dimensiunea şi îngemănarea lor, reprezintă vulnerabilităţi majore şi induc riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice”, subliniază minuta publicată luni de BNR.

Totodată, perspectiva activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să fie marcată totuşi de incertitudini şi riscuri însemnate în contextul prelungirii războiului din Ucraina, precum şi de cele decurgând din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, ce ar putea exercita efecte adverse pe plan intern în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a costurilor de finanţare în Europa Centrală şi de Est, au subliniat membrii CA al BNR. De altfel, inclusiv din această perspectivă a fost reiterată importanţa atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan mondial.

Citeşte şi: România, a treia cea mai bună creştere economică din UE şi campioana regiunii la început de 2023

Potrivit BNR, incertitudini şi riscuri crescute sunt însă asociate conduitei politicii fiscale, au convenit membrii CA al BNR, evocând posibile demersuri întreprinse în vederea continuării consolidării bugetare corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar şi caracteristicile recente ale execuţiei bugetare, precum şi potenţiale majorări suplimentare de cheltuieli bugetare efectuate în actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global. S-a arătat din nou că, în aceste condiţii, un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.