Viaţa lui Stephen Hawking. De ce nu credea fizicianul în DUMNEZEU

Fizicianul a declarat în nenumărate rânduri că „nu există Dumnezeu” și că „lumea este rezultatul unui fenomen ce poate fi explicat științific, nu creația unei ființe supreme”, scrie digi24.ro.

Citeşte şi Stephen Hawking. Scurtă istorie a geniului care a cercetat găurile negre şi a ocupat catedra lui Sir Isaac Newton

Stephen Hawking spunea într-un interviu pentru El Mundo: „Înainte să înțelegem știința e normal să credem că Dumnezeu a creat Universul. Dar acum știința oferă o explicație mai convingătoare”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Stephen Hawking a fost un ambasador al ştiinţei. Îşi făcuse o misiune din a populariza ştiinţa, din a o face accesibilă tuturor şi s-a numărat printre cei mai mari susţinători ai cuceririi spaţiului. Era expert în cosmologie, fascinat din tinereţe de tainele universului a vrut să-i afle fiecare mister. O teorie despre găurile negre îi poartă azi numele, iar cartea lui „Scurtă istorie a timpului” s-a vândut în 10 milioane de exemplare.

Alte articole

CTP dezvăluie că este mai degrabă ateu: „Dumnezeul Bibliei mi se pare pipernicit în raport cu această operă imensă care este universul”

Începe-ți ziua cu putere divină: Cele mai frumoase rugăciuni de dimineață pentru liniște, protecție și binecuvântări

În 1964, la vârsta de 22 de ani, a fost diagnosticat cu o boală progresivă de neuron motor, afecţiune cunoscută sub numele de scleroză laterală amiotrofică. I-a fost prezis că va mai trăi doar câţiva ani, scrie News.ro.

Boala a evoluat gradual şi l-a lăsat în imposibilitatea de a se mişca, ţintuit într-un scaun cu rotile, aproape paralizat şi neputând să vorbească decât cu ajutorul unui dispozitiv (sintetizator de voce). 

În 1974, la vârsta de 32 de ani, a devenit unul dintre cei mai tineri membri ai prestigiosului for de ştiinţă britanic Royal Society.

Cinci ani mai târziu, a devenit Lucasian Professor la Universitatea Cambridge, unde se mutase de la Oxford, pentru a studia astronomia teoretică şi cosmologia. Acest titlul fusese deţinut de Newton ultima dată.

Citeşte şi Stephen Hawking a murit la vârsta de 76 de ani

„Scopul meu este simplu”, a spus el la un moment dat. „Este completa înţelegere a universului, de ce este cum este şi de ce există”.

Stephen Hawking afirma despre viaţa lui: „Încerc să duc un trai cât mai normal posibil şi să nu mă gândesc la starea mea sau să regret lucrurile pe care mă împiedică să le fac, care nu sunt atât de multe”.

Geniul lui i-a adus celebritate la nivel global. Cartea lui din 1988 a căutat să explice oamenilor din afara zonei ştiinţifice teoriile fundamentale ale universului şi a devenit un bestseller. A fost urmată de „Universul într-o coajă de nucă”, în 2001.

În 2007, Hawking a publicat cartea pentru copii „George şi cheia secretă a universului”, împreună cu fiica lui Lucy, prin care a încercat să explice cum funcţionează sistemul solar, asteroizii, găurile negre şi alte corpuri cereşti.

A avut apariţii scurte în „Star Trek: The Next Generation” şi „The Simpsons”, iar vocea a apărut pe înregistrări ale trupei Pink Floyd.

Dincolo de ştiinţă, Hawking a fost un activist politic. Înainte de cele mai recente alegeri prezidenţiale din SUA, l-a descris pe Donald Trump ca „un demagog care pare să conteste cel mai comun numitor”.

În plus, el a prevenit Marea Britanice – înainte de referendului  din 2016 privind părăsirea Uniunii Europene: „Sunt duse zilele când puteam să stăm singuri împotriva lumii”.

Stephen Hawking s-a căsătorit cu Jane Wilde în 1965, iar împreună au avut trei copii. Cuplul s-a despărţit după 25 de ani, iar el s-a căsătorit cu asistenta sa Elaine Mason, însă mariajul s-a destrămat după ce el a fost acuzat de abuz.

Povestea de dragoste dintre Hawking şi Wilde a fost spusă în filmul „The Theory of Everything”, apărut în 2014, care i-a adus actorului britanic Eddie Redmayne un trofeu Oscar la categoria „cel mai bun actor în rol principal”.

Triumful la Oscar a fost sărbătorit de Hawking, care a declarat că au fost mai multe momente când, vizionând filmul, avea senzaţia că se vede pe el.

Omul de ştiinţă a fost subiectul unui documentar, „Hawking”, în care vorbeşte despre propria viaţă: „Pentru că fiecare zi poate fi ultima pentru mine, vreau să profit de fiecare minut”.