Vicepremierul Oana Gheorghiu se ocupă, în cabinetul condus de Ilie Bolojan, de redactarea și avizare a proiectelor normative privind eficientizarea instituțiilor publice. Ea a făcut precizări importante privind reforma companiilor de stat – demers care va presupune și restructurări.
Gheorghiu a explicat în ce constă reforma, cu amendamentul că aceasta nu poate fi realizată ”peste noapte”.
”E un proces început deja, dar e un proces care nu se poate întâmpla peste noapte, care necesită timp. În primul rând pentru că trebuie să respectăm legislația la virgulă, ca să ne asigurăm că lucrurile se întâmplă cum trebuie și că nu ne dă înapoi nimic.
Ce-i diferit față de trecut și de ce eu cred cu tărie că lucrurile pot să meargă bine e că avem o lege care a fost schimbată anul trecut, în 2025, OUG 109, care e din 2011, dar anul trecut a fost schimbată în acord cu prevederile OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – n.r.), cu principiile de guvernanță prevăzute de OCDE. iar legea asta ne dă niște instrumente cu care să începem procesul ăsta de reformă și de curățire a companiilor de stat.
Nu se va întâmpla peste noapte și nu va fi perfect de la început, e un proces de durată. Ne-am uitat ce s-a întâmplat cu alte țări care au trecut prin situații similare, care au intrat în OCDE cu mulți ani înaintea noastră și la care procesul ăsta de implementare a guvernanței, de schimbare a obiceiurilor din companiile de stat a durat.
Începem în primul an mai bine, în al doilea an din ce în ce mai bine și tot așa. Ce facem acum este, în primul rând, să începem să comunicăm și să-i învățăm pe oameni ce înseamnă guvernanța. Și când zic pe oameni, inclusiv mă refer la nivelul ministerelor, la nivelul funcționarilor, la nivelul companiilor”, a declarat vicepremierul.
Oana Gheorghiu a menționat apoi elementele principale din reforma companiilor de stat, precizând că Executivul lucrează la elaborarea unor ghiduri destinate miniștrilor, pentru ca aceștia să știe clar ce atribuții au în relația cu companiile de stat.
”Încercăm să refacem niște ghiduri miniștrilor. Lucrăm la ele ca să înțeleagă un ministru și un minister ce are voie și ce nu are voie în relația cu o companie de stat. Ce înseamnă o companie de stat? Înseamnă că statul este acționar majoritar sau 100 la sută este o companie de stat.
Asta nu înseamnă că statul poate să se joace cu această companie. Rolul ministerului, cel care reprezintă statul în companie, este următorul: să stabilească foarte clar ce tip de consiliul de Administrație are nevoie, profilul oamenilor, dacă e, nu știu, o companie din domeniul transporturilor îi trebuie un finanțist foarte bun, îi trebuie un jurist foarte bun și un om de specialitate din domeniul respectiv, din transporturi, să zicem. Ăsta este primul rol al ministerului.
Al doilea rol este să stabilească foarte clar scrisoarea de așteptări, ce așteaptă de la acest consiliu, dar asta trebuie să fie clar, să aibă toată strategia în ea, să includă niște niște indicatori foarte clari.
Al treilea și cel mai important: indicatorii de performanță, pentru că ce a făcut statul român până acum, s-a prefăcut că pune niște indicatori de performanță și am văzut și am auzit de indicatori de genul: să fie prezent în fiecare zi la muncă sau să se întrunească consiliu o dată pe lună sau la o companie care este monopol să își păstreze numărul de clienți.
De exemplu, ăsta era un indicator la o companie care e monopol. Evident că numărul de clienți nu poate să fie un indicator. Aici se oprește rolul ministerului. Deci astea sunt lucrurile cele mai importante.
Dacă lucrurile astea le face bine, asta îi de șansele să aibă un consiliu de administrație format din oameni profesioniști”, a spus Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a adăugat că un alt element al reformei este reducerea numărului membrilor din consiliile de administrație ale companiilor de stat, pentru care s-a făcut deja ”primul pas”.
”Primul pas a fost făcut: nu mai ai voie să fii în mai multe consilii de administrație. Al doilea pas important care a fost făcut este că ministerul poate să-și numească maxim un om în consiliu de administrație, dacă e un consiliu format din trei sau maxim doi oameni, dacă e un consiliu format din cinci oameni. Deci s-a redus numărul consiliilor de administrație. Avem între trei și cinci, în funcție de dimensiunea companiei, iar ministerul poate să aibă doar un singur consilier sau doi, deci trebuie să fie minoritar.
Majoritatea membrilor consiliului de Administrație este formată din oameni independenți, asta este deja prin lege, stabiliți și aici e primul pas.
O parte din pierderi încep să se recupereze prin reducerea numărului de membri în consiliile de administrație, deci se reduc cheltuielile cu consiliu de administrație, dar se vor vedea când se vor începe cu adevărat restructurările. Acestea pot începe după ce avem consilii de administrație sănătoase, formate din profesioniști, care le rândul lor au obligația să selecteze niște manageri, niște directori care să facă performanță.
Ca și principiu, prima condiție pentru ca o societate să aibă șanse de a deveni performantă este să aibă un consiliu de Administrație format din profesioniști și ne uităm la companiile mari care funcționează pe aceste principii.
De aceea merg bine, de aceea fac performanță, pentru că au un consiliu de Administrație care au un interes să-și îndeplinească indicatorii, iar pentru ca să-și atingă interesul trebuie să aibă un manager bun și performant”, a explicat, la antena3, Oana Gheorghiu.