Victor Ciutacu este în război cu Guvernul Bolojan. „Credeam că voi fi pionier, dar m-am înșelat. Am dat în judecată Guvernul Bolojan, eram convins că voi fi singurul. Uite că mi-a luat-o înainte, cumva pe aceeași temă, dar mai extins, APADOR CH. Ceea ce e foarte OK, arată că nu suntem chiar toți amibe.
O să mă văd în sala de judecată, prin avocați au ba, cu reprezentanții legali ai lui Ilie Bolojan. Care e un mincinos. Aș fi preferat cu Ioana Dogioiu. Care e și lașă, și mincinoasă. Acțiunea judiciară are ca obiect constatarea refuzului nejustificat al Guvernului României de a aplica legea. Cea a informațiilor de interes public. I-aș fi acționat în instanță, de asemena, pentru minciună și bătaie de joc, dar n-am act normativ de care să mă agăț. Iar nesimțirea e, din păcate, legală și constituțională.”, a scris Victor Ciutacu pe Facebook.
„Pe scurt, ca să nu vă plictisesc, în urma promisiunii publice a premierului că va răspunde cu celeritate, i-am solicitat să prezinte următoarele date:
1. Numărul cetățenilor ucraineni care au beneficiat, de la începutul conflictului armat din Ucraina, de CASS suportat de statul român;
2. Suma totală alocată de statul român pentru acoperirea acestor asigurări de sănătate;
3. Numărul cetățenilor ucraineni care vor beneficia, în continuare, după intrarea măsurilor de austeritate, de suportul financiar pentru CASS, precum și bugetul alocat în anii 2025-2026;
4. Valoarea totală a sprijinului financiar acordat cetățenilor ucraineni aflați pe teritoriul României după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina.
Cu excepția unei referiri incomplete la tema de la punctul 4, a urmat o bătaie de joc întinsă pe câteva luni. Din corespondența purtată, am aflat că CNAS, instituție din subordinea prim ministrului, care-i și numește/revocă președintele, ar fi de vină. Dar că o să primesc, totuși, informațiile solicitate legal. Ultimul termen anunțat de comunicatorii guvernamentali a fost „în seara asta sau cel mai târziu mâine dimineață”. Au trecut săptămâni de atunci și, în ciuda insistențelor, nu am mai primit nici un răspuns.
P.S. Ca de obicei, mă reprezintă în instanță avocata Oana Anghel. Căreia nu cred că voi putea să-i mulțumesc vreodată suficient pentru implicare, disponibilitate, răbdare și profesionalism”, mai spune Victor Ciutacu.
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a chemat în judecată Guvernul României, prin Secretariatul General (SGG), după ce acesta a refuzat să comunice informații de interes public solicitate în baza Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informații.
Mai concret, în septembrie 2025, APADOR-CH a cerut Guvernului numărul și data hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoare militare pentru Ucraina, precum și detalii despre clasificarea acestora (cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată și ce nivel de secretizare au). Guvernul a refuzat să ofere chiar și aceste informații, după ce refuzase anterior să spună care este valoarea acestor ajutoare, invocând, fără a prezenta dovezi, că sunt „informații exceptate de la accesul public”.
Solicitarea nu viza însă conținutul hotărârilor sau date operative de natură militară, ci doar informații minimale despre existența și regimul juridic al acestor acte. Or, simpla existență a unei hotărâri și numărul acesteia nu pot fi considerate informații secrete, iar a ține ascuns inclusiv numărul unui act normativ este o practică absurdă și abuzivă.
Nu este pentru prima dată când Guvernul refuză să comunice chiar și informații elementare despre acte normative. APADOR-CH s-a confruntat cu aceeași secretomanie în anii trecuți. Cel mai recent a fost atunci când am cerut numerele hotărârilor prin care au fost secretizate cheltuielile de deplasare ale fostului președinte al României. Atunci, ca și acum, autoritățile au refuzat să furnizeze informații minimale, invocând în mod abuziv excepții de la transparență.
Și mai demult, în 2002, APADOR-CH a câștigat un proces tot împotriva SGG, privind desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern. La acea vreme, SGG era condus chiar de actualul premier, Ilie Bolojan. Și atunci, Guvernul refuzase să furnizeze informații publice, invocând nelegal clasificarea acestora. La vremea respectivă, instanța de judecată a dispus amendarea domnului Bolojan, pentru fiecare zi de întârziere în comunicarea informațiilor solicitate. Sperăm că ANAF a încasat deja, pentru stat, acea amendă. Detalii despre acel caz pot fi consultate aici: Comunicat APADOR-CH privind desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern.
Este regretabil că, după mai bine de 20 de ani, ne aflăm în aceeași situație: Guvernul României refuză să respecte legea și dreptul cetățenilor la informații de interes public. Și că oamenii de stat, ca Ilie Bolojan, par să nu fi învățat nimic între timp, chiar dacă justiția le-a spus că greșesc.
Subliniem că această practică a secretomaniei nu protejează securitatea națională. Ceea ce ar trebui să fie informații minimale și publice devin, prin abuz, „secrete de stat”. În realitate, singurul efect este împiedicarea cetățenilor să afle cum funcționează guvernarea și cum sunt cheltuiți banii publici. Vă vom ține la curent cu evoluția procesului.