Victor Ciutacu a întors pe toate părţile documentul prezentat de Crin Antonescu de la CNSAS şi, deşi nu este matematician ca Nicuşor Dan, i-a dat cu virgulă. „Sărbătorile pascale au trecut în plan secund, cum era și firesc, dezvăluirile despre bizara intersectare, cu un an și ceva înaintea Revoluției, a tânărului profesor tulcean Crin Antonescu cu Securitatea. Spre nefericirea candidatului la președinție de peste 37 de ani, prestația lui publică pe această sensibilă temă (deloc vehementă, ba dimpotrivă) a născut o sumedenie de semne de întrebare”, a spus Victor Ciutacu în direct la România TV.
„Principalul e ridicat de atât de comentatul ultim paragraf al declarației olografe. Acolo unde surprinde exprimarea disponibilității de a exercita o influență pozitivă asupra prietenului proaspăt prins că a vrut să fugă din țară. De ce a vrut interogatul ca securistul care-l audia să ia la cunoștință că el îl poate aduce pe fugar pe calea cea bună? Dorea să facă o impresie bună în fața securistului sau deschidea cumva posibilitatea unei viitoare colaborări? A doua bizarerie e că, de pe documentul CNSAS dat publicității, lipsesc atât numele și gradul celui care a luat declarația, cât și orice urmă de rezoluție. Să-nțelegem că foile scrise au stat cuminți, într-un dosar dintr-un sertar, fără ca ele să fie valorificate informativ? Și, dacă da, de ce? Apoi, dacă tot e însetat de adevăr, de ce nu a arătat presei nervosul Crin Antonescu, la ieșirea de la CNSAS, și celelalte documente în care-i apărea numele? Nu era logic să alunge orice umbră de îndoială care planează asupra trecutului său?”, se întreabă Victor Ciutacu.
„Mai frapează și că mândrul candidat al coaliției de guvernământ, profesor de istorie la bază, ani de zile extrem de virulent în discurs împotriva comunismului, banalizează o chemare la Securitate cu mai puțin de doi ani înaintea Revoluției. Nu, domnule Antonescu, nu au dat mii de oameni cu subsemnatul la infama instituție ca un simplu exercițiu de putere, ci de spaimă sau din colaboraționism. O audiere în fața organului, unde nu te prezentai benevol decât dacă erai colaborator, mai ales în anii ăia de cruntă represiune, te marca pe viață. Nu e un eveniment de care ai uitat 37 de ani, dar pe care ți l-ai amintit în treacăt în Săptămâna Mare. Cum nici întâlnirea postrevoluționară, pe stradă, cu securistul care te-a băgat în ședință nu face parte, în mod normal, din socializarea politicoasă cu o cunoștință vagă pe care nu ai mai văzut-o demult”, conchide Victor Ciutacu.
Candidatul Coaliţiei la alegerile prezidenţiale a făcut, marţi după-amiază, declaraţii de presă, după ce Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a transmis că, în 1988, a dat o declaraţie la Securitate despre un prieten apropiat.
Cu toate acestea, CNSAS precizează că nu i se poate atribui calitarea de colaborator al Securităţii.
”Nu am fost niciodată, sub nicio formă, colaborator al Securităţii”, a afirmat Crin Antonescu, cerând CNSAS să facă publică declaraţia pe care a făcut-o despre un bun prieten care a încercat să fugă din ţară.
Candidatul susţinut de coaliţia de guvernare la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, afirmă că, după ce a consultat dosarul de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) în care apare şi o declaraţie dată de el în anul 1988, a constatat că nu a fost urmărit de fosta Securitate nici înainte de tentativa de fugă din ţară a prietenului său, nici după.