Guvernul de la Bucureşti şi companii energetice precum OMV Petrom SA şi Exxon Mobil Corp. discută în prezent cu privire la un cadru legal ce ar urma să se aplice tuturor concesiunilor noi, le-a declarat VICTOR PONTA jurnaliştilor de la Bucureşti.

„Nu putem avea acelaşi nivel al redevenţelor pentru resursele terestre şi cele maritime, deoarece există diferenţe enorme în ceea ce priveşte investiţiile şi profitabilitatea”, a declarat Victor Ponta. „Ideea este să găsim un sistem diferenţiat, şi lucrăm împreună cu experţi ai Băncii Mondiale pentru a proiecta un astfel de sistem care ar permite şi producţiei maritime să rămână profitabilă.”

Alte Articole

Cu cât se scumpesc produsele pe lanţul de aprovizionare, de ...

ANAF ia în vizor comerţul cu haine second-hand şi măcelăriile. ...

România plănuieşte să crească redevenţele de la actualul nivel de 3 până la 13,5% din petrolul şi gazele produse şi să aducă taxele mai aproape de de acelea practicate în alte ţări ale UE, pentru a mări încasările statului şi a finanţa investiţii. Ţara pariază pe descoperirea unor noi zăcăminte de gaze în Marea Neagră, în urma explorărilor realizate de Exxon şi Petrom, pentru a-şi asigura până în 2020 independenţa energetică, conform declaraţiilor ministrului energiei, Răzvan Nicolescu.

Exxon şi Petrom au început să caute petrol şi gaze în dreptul coastei româneşti a Mării Negre şi să foreze puţul Domino-1 din blocul Neptun de la sfârşitul lui 2011. OMV AG, acţionarul majoritar al Petrom, a realizat în 2012 o analiză preliminară a acumulării de gaze de la Domino-1, estimând-o la 42 până la 84 de miliarde de metri cubi.

Investiţii mari

„Susţinem ideea unor redevenţe diferenţiate, deoarece avem exploatări cu situaţii foarte specifice, mai ales cele de apă adâncă din Marea Neagră, care necesită investiţii mari”, a declarat astăzi Mariana Gheorghe, director executiv la Petrom.
VICTOR PONTA a declarat de asemenea şi că România trebuie să-şi exploreze şi exploateze rezervele neconvenţionale de gaze, protejând în acelaşi timp mediul. Chevron explorează în prezent gazele de şist şi se confruntă cu proteste împotriva fracturării hidraulice (fracking) în satul estic Pungeşti. Procedeul implică lovirea rocii cu un amestec de apă, nisip şi chimicale pentru a deschide fisuri. Îngrijorarea organizaţiilor de protecţie a mediului, a instituţiilor de reglementare şi a proprietarilor de pământuri cu privire la posibila contaminare a apei prin fracking a dus la interzicerea acestei practici în Franţa şi Bulgaria.