Victor Ponta spune  că este convins că Pro România şi ALDE vor ajunge împreună în Parlament. De asemenea, acesta spune că acest guvern va fi unul de coaliţie.

Victor Ponta: Oricine ar fi premier, vreau să deschidă şcolile

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

EXCLUSIV – Cu ce s-ar ocupa Piedone dacă ar pierde alegerile ...

Mircea Geoană, anunț de ultimă oră despre candidatura sa ...

”Dacă viitorul guvern va depinde de voturile UDMR, mai bine le dau eu. Sunt politician vechi. (Nu intrați în Parlament?) Nu, astea sunt visele erotice ale tudoșilor. Majoritatea celor care au votat ALDE vor vota cu PRO România și vom fi în Parlament.

Sigur că va fi un guvern de coaliție, că nu va face nimeni majoritate. Oricine ar fi premier, că e Ponta, Orban, Cioloș, vreau să deschidă școlile”, a declarat Victor Ponta, duminică seară, la Antena 3.

Ce arată datele celui mai recent sondaj. Cine e favorit în preferinţele românilor pentru alegerile parlamentare

Ultimul sondaj apărut în spaţiul public arată cele mai recente evoluții ale intențiilor de vot. PNL și PSD sunt umăr la umăr.

Sondajul a fost realizat de Centrul de sondare ADS, la comanda Partidului Ecologist Român. Conform datelor înregistrate, lupta de la Alegerile Parlamentare este una strânsă, mai ales în atingerea pragului electoral. UDMR, PMP, Pro România şi PER se luptă pentru a depăşi 5%.

Intenţia de vot pe partide

PNL – 31,2%
PSD – 27,3%
USR-PLUS – 12,5%
UDMR – 5,1%
PMP – 4,8%
Pro România – 4,6%
PER – 4,3%
PPU-sl – 2%
Sondajul a fost realizat prin metoda CATI, pe un eşantion de 1280 de persoane peste 18 ani (55% femei şi 45% bărbaţi). Prezenţa probabilă la vot este de 38%. Marja de eroare este de plus/minus 3,4%.

În ceea ce priveşte alegerile desfăşurate în Diaspora, cele mai multe secţii de votare vor fi organizate în Spania (140 de secţii, faţă de 143 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Italia (137 de secţii, faţă de 142 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Germania (61 de secţii, faţă de 80 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Marea Britanie (50 de secţii, faţă de 72 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Franţa (48 de secţii, faţă de 50 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), S.U.A. (36 de secţii de votare, faţă de 38 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Republica Moldova (30 de secţii, faţă de 37 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Belgia (19 secţii de votare, faţă de 23 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Austria (17 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Irlanda (16 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Olanda (15 secţii, faţă de 25 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Grecia (11 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Norvegia (10 secţii, la fel ca alegerile prezidenţiale din 2019), Danemarca (10 secţii, faţă de 12 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Portugalia (9 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Canada (7 secţii, faţă de 9 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Elveţia (7 secţii, faţă de 8 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Australia şi Noua Zeelandă (7 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Ungaria (7 secţii, faţă de 6 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019) şi Finlanda (4 secţii, faţă de 3 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019).

Citeşte şi: Victor Ponta: „Are dreptate Iohannis când zice că PSD-ul e de vină. Sunt de acord cu Iohannis”