Un mort și 35 de răniți în urma unui atac aerian ucrainean în regiunea ocupată Luhansk. „Drone inamice au atacat” clădirea Colegiului Profesional Starobelsk, afiliat Universității Pedagogice Luhansk, și căminul său studențesc, a scris guvernatorul regional instalat la Moscova, Leonid Pasechnik, pe aplicația de mesagerie rusească Maxrelatează Le Figaro.
Fotografiile publicate de Leonid Pasetchnik arată cele două clădiri grav avariate: una în flăcări și parțial prăbușită, cealaltă cu pereții carbonizați și geamurile sparte. Salvatorii trimiși la operațiunea de curățare au descoperit un cadavru sub dărâmături, potrivit Ministerului rus pentru Situații de Urgență, conform agențiilor de știri rusești.
Potrivit lui Passetchnik, 86 de adolescenți cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani se aflau în clădire în momentul atacului. „35 de persoane au suferit diverse răni”, a declarat el, fără a oferi mai multe detalii. Salvatorii caută în prezent alte persoane care sunt încă prinse sub dărâmături, potrivit aceleiași surse.
Putin amenință cu represalii după atacul ucrainean asupra unui cămin studențesc
Potrivit autorităților proruse, șase persoane au murit, 39 au fost rănite, iar alte 15 sunt date dispărute. Liderul de la Kremlin a declarat că atacul asupra Colegiului Starobilsk a fost un „act terorist” și a transmis că a cerut Ministerului rus al Apărării să pregătească „opțiuni pentru represalii”. Putin a insistat că lovitura „nu a fost accidentală”.
Ukrainian forces struck Russian troop quarters in Starobilsk, Luhansk region, housed in a former Shevchenko University building. Russian media report 35 casualties with up to 18 people possibly trapped under rubble. pic.twitter.com/bwxfa4hRGJ
— WarTranslated (@wartranslated) May 22, 2026
Căminul aparținea Universității Pedagogice din Luhansk și adăpostea 86 de studenți în momentul atacului, potrivit presei de stat ruse, citată de The Independent. Clădirea s-a fi prăbușit în urma unui „atac masiv cu drone”, au transmis autoritățile instalate de Moscova în regiune.
Imagini publicate de oficialii proruşi arată o clădire parțial prăbușită și echipe de salvare care caută supraviețuitori printre dărâmături în orașul Starobilsk, aflat sub control rusesc.
Atacul fusese anunțat anterior cu un bilanț mai redus, de un mort și 35 de răniți, însă autoritățile proruse au actualizat pe parcursul zilei numărul victimelor.
Ucraina nu a comentat până acum incidentul, iar informațiile prezentate de partea rusă nu au putut fi verificate independent.
Atât Rusia, cât și Ucraina neagă că ar viza în mod deliberat infrastructura civilă în timpul războiului.
După mai bine de patru ani de război, apar tot mai multe semnale că Rusia intră într-o etapă dificilă, iar echilibrul de pe front începe să se schimbe. O analiză citată de CNN și preluată de presa internațională susține că inclusiv liderul chinez Xi Jinping ar fi remarcat, în discuțiile cu Donald Trump, că Vladimir Putin ar putea „regreta într-o zi” invadarea Ucrainei.
Noile date de pe front și din economia rusă sugerează că Moscova plătește un cost uriaș pentru un război care nu mai produce câștigurile rapide pe care Kremlinul le aștepta.
Potrivit estimărilor occidentale citate în analiză, Rusia pierde acum între 30.000 și 40.000 de soldați pe lună, morți și răniți, fără progrese teritoriale majore. Numărul total al victimelor rusești ar fi depășit deja un milion de oameni de la începutul invaziei.
În același timp, Ucraina a reușit în 2026 să recupereze anumite teritorii și să transforme radical războiul prin utilizarea dronelor și a tehnologiilor autonome produse local. Experții militari spun că Ucraina a creat de-a lungul frontului o adevărată „zonă de foc”, în care avansul rusesc devine extrem de costisitor și lent.
Schimbarea este vizibilă și în interiorul Rusiei. Chiar și oficiali ruși au început să vorbească despre presiunea economică uriașă provocată de război. Cheltuielile militare au crescut puternic, sancțiunile continuă să afecteze economia, iar infrastructura energetică și militară rusă este atacată tot mai des de drone ucrainene, inclusiv la sute sau chiar mii de kilometri de front.
Potrivit analizei citate, inclusiv declarația recentă a lui Vladimir Putin potrivit căreia războiul „s-ar putea apropia de sfârșit” este considerată neobișnuită pentru un lider care, până acum, vorbea despre un conflict existențial și sacrificii nelimitate.
În acest context, analiștii spun că Donald Trump ar putea avea o nouă oportunitate diplomatică. Ideea unui armistițiu sau a unui acord negociat reapare în discuțiile internaționale, însă ecuația este diferită față de anii trecuți.
Lift prăbușit la Ministerul Transporturilor. Mai multe persoane au fost rănite
Dacă în trecut se credea că Ucraina va fi forțată să accepte concesii teritoriale majore, acum Kievul pare mai încrezător militar, iar Rusia este mai presată economic și strategic. În paralel, China urmărește atent evoluția conflictului, inclusiv pentru lecțiile legate de Taiwan și confruntarea cu Occidentul.
Pentru Europa și România, miza rămâne uriașă. România este una dintre țările NATO aflate cel mai aproape de război și unul dintre principalele coridoare logistice pentru Ucraina. Evoluția conflictului influențează direct securitatea regiunii, investițiile, energia și stabilitatea economică.
Semnalele că Rusia întâmpină dificultăți nu înseamnă însă automat apropierea păcii. Specialiștii avertizează că un război de uzură poate continua mult timp, chiar și atunci când obiectivele inițiale devin tot mai greu de atins.