Facultatea din Norvegia e cu totul aparte. Astfel, de la designul modern şi luminos, la supermarketul din incintă, cu ghişee pentru alimente proaspete, această unitate de învăţământ este total diferită de cele la care participă majoritatea studenţilor din întreaga lume.

Cum arată cea mai luxoasă facultate din Norvegia. Campusul are supermarket şi Starbucks

Alte Articole

BACK TO ORIGINS! – Incursiune în istoria Egiptului antic, ...

Salarii profesori 2024. Bani mai mulţi pentru dascăli, Ligia ...

Andrea Ludvigsen a reuşit să devină virală pe reţelele de socializare, după ce a postat un videoclip, în care prezintă întregii lumi cum arată campusul de ultimă generație din Oslo al BI Norwegian Business School.

În două clipuri scurte, Andrea împărtăşeşte modul în care studenții se pot întâlni la o cafea în Starbucks, pot studia în atriumul uimitor cu ferestre din podea până pe acoperiș sau pot lua un lift până la una dintre marile săli de curs.

Există un spaţiu amenajat cu foarte multe mese în centrul clădirii, unde elevii se pot întâlni pentru a lucra sau pentru a socializa. Oamenii au fost uimiți de cât de modernă și primitoare arată școala. Unul dintre videoclipuri a fost vizionat de peste 20 de milioane de ori și are mai mult de 4 milioane de aprecieri. BI Norwegian Business School oferă cursuri universitare și postuniversitare. Taxele pentru cursurile de licenţă de trei ani, pentru facultatea din Norvegia încep de la 8 590 de euro pe an. În schimb, universitățile engleze de top percep studenților 9.250 de lire sterline pe an, iar studenții internaționali plătesc mult mai mult.

@andrealudvigsennReply to @austinpeyton // The school (or the mall/airport) by night!🤓 ##fyp♬ original sound – Ian Asher

Facultatea din Norvegia

este o fundație non-profit, al cărei unic accent este educația și cercetarea. Orice profit este canalizat înapoi în școală pentru a „întări mediul de cercetare și învățare al BI” în conformitate cu obiectivele școlii.

Universităţile din România, la ani lumină de sistemul norvegian

Pe lângă pereţii învechiţi ai sălilor de curs ce sunt în multe dintre universităţile din ţara noastră, România se loveşte şi de un sistem de educaţie îmbătrânit, cu materii şi curriculum neactualizat, care face munca elevului imposibilă şi îl lasă în incapacitatea de a-şi găsi uşor un loc de muncă. De altfel, nu puţini sunt absolvenţii de liceu care rup porţile graniţei şi se duc să studieze în străinătate.

„Am aplicat la Universitatea din Bucureşti pentru că nu am avut posibilitatea de a pleca din ţară. Sunt anul doi la Facultatea de Administraţie şi Afaceri şi pot să spun că nu sunt deloc mulţumită. Profesorii se axează foarte mult pe teorie, materia este foarte greoaie şi nu am nicio tragere de inimă să învăţ ceva. Totul mi se pare atât de învechit. Atitudinea profesorilor faţă de elevi e cea mai mare problemă. Ne tratează de sus, ne cer imposibilul, nu ai cum să faci performanţă aşa. Nu ai cum să înveţi ceva dacă nu te axezi pe practică. Ştiu că a fost o perioadă grea pentru toată lumea, însă aş fi văzut totul altfel”, a spus A.G, pentru RomâniaTV.net.

Cum este conceput sistemul de învăţământ norvegian. Orele de matematică, mutate la mall; Accent pe dezvoltarea personală a elevului

Din relatările mai multor elevi, reiese că modul de predare în Norvegia este cu totul şi cu totul diferit faţă de ce se întâmplă în România. În ţara nordică, materiile sunt împărţite total diferit şi se ţin chiar mai multe deodată, cum ar fi istoria cu geografia, sau fizica, biologia şi chimia. Totodată, elevii de acolo au doar şapte materii pe săptămână. În sistemul norvegian, marele accent se pune pe dezvoltarea personală a elevului. Acesta este mereu încurajat să facă propriile alegeri, să ştie să discute în faţa publicului şi să îşi apere punctele de vedere. În ceea ce priveşte matematica, totul este făcut la nivel uşor. Spre exemplu, extragerea radicalului, pe care un elev din România îl face în clasa a VIII-a, cei ce studiază în Norvegia îl întâlnesc abia în calsa a XII-a.

Totodată, norvegienii pun accentul pe a învăţa ceva practit. Acolo nu se ascultă şi nu se dau teste. Cele mai multe sunt proiectele şi discuţiile în clasă, opiniile personale, modul de gândire şi argumentele pentru care tu gândeşti diferit faţă de colegul tău. De asemenea, sunt foarte multe activităţi practice şi dezbateri pe experienţele celor din jur.

Una dintre elevele românce care au avut ocazia să studieze acolo spunea că o oră de matematică s-a desfăşurat chiar în incinta mall-ului. Profesorul a organizat echipe de mai mulţi elevi şi au fost trimişi să caute preţurile hainelor şi să calculeze un procent de reducere.

De altfel, sistemul de învăţământ obligatoriu din Norvegia este de zece clase, împărţit în trei cicluri importante: clasele I-IV, clasele V-VII, clasele VIII-X. Elevii norvegieni nu sunt siliţi să care zeci de kilograme de cărţi şi caiete la şcoală, iar temele pentru a doua zi le pot face la şcoală, supravegheaţi de profesori sau părinţi competenţi. De altfel, cei mai mulţi sunt încurajaţi să practice activităţi extraşcolare. Nu puţini aleg să îşi trimită copiii la schiat încă de la vârsta de doi ani.

Cu toate acestea, cel mai important lucru în sistemul educational norvegian este că învăţământul este TOTAL GRATUIT, începând de la creion, pix, radieră, caiete, ustensile de desenat, ustensile de lucru manual, instrumente geometrice, manual, totul este oferit de la Ministerul Educaţiei din Norvegia. Copiii şi părinţii nu au nicio grijă din acest punct de vedere.

România nu are nicio Universitate în Top 300 din lume

Din păcate, ţara noastră nu are nici măcar o Universitate în top 300 din lume. Ba mai mult decât atât, primele universitaţi din România se regăsesc abia între poziţiile 801-1000, potrivit topuniversities.com. Acestea sunt Universitatea Babeş-Bolyay din Cluj, urmată de Universitatea din Bucureşti.

De altfel, diferenţele frapante de concept, de modul în care arată şi echipamentele pe care le deţin România şi Norvegia la nivel de Educaţie se reflectă cu tristeţe şi în actul educativ între cele două medii universitare, astfel, într-o lume din ce în ce mai globalizată, studenţii din România nu vor putea concura niciodata pe o piaţă a ofertelor de muncă cu cei care urmează facultatea din Norvegia.

Citeşte şi: România mai are doar două universităţi în clasamentul QS 2020. Niciuna dintre ele nu se află între primele 800 din lume