Vila Dr. Nicolae Gheorghiu din Bucureşti, scoasă la vânzare pornind de la 5,9 milioane de euro VIDEO

Poziţionată în apropierea Piaţei Victoriei, clădirea a fost construită în anul 1910 după planurile arhitectului Toma Dobrescu.

Valoarea imobilului este estimată de Artmark la 6.000.000 – 6.500.000 de euro.

Toma Dobrescu, fiul lui Dobre Nicolau, care era starostele meşterilor zidari şi dulgheri din Bucureşti, a fost unul dintre primii arhitecţi români formaţi la Şcoala de Arte Frumoase din Paris, pentru a deveni ulterior unul din cei mai prolifici „constructori” de la începutul veacului trecut.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

DNA a lansat o licitație de 2,73 de milioane de lei pentru echipamente capabile să acceseze telefoane și calculatoare

Bolojan, grijuliu cu transportul viitoarei echipe guvernamentale. Reia licitația pentru închirierea a 17 mașini

A proiectat reşedinţe private (în Bucureşti, Sinaia, Craiova), clădiri publice (printre care Palatul Minerva şi Liceul Carol I din Craiova) şi biserici (printre care Palatul Episcopal din Galaţi, Biserica „Sf. Ştefan” din Bucureşti şi catedrala Ortodoxă din Galaţi).

Clădirea impresionează prin estetica detaliilor arhitectonice şi prin poziţionarea sa, perfect simetric, faţă de clădirea „geamănă”, terminată un an mai târziu, în 1911.

Printre cei care au locuit aici de-a lungul timpului, se remarcă, aşa cum aminteşte şi plăcuţa comemorativă de pe faţadă, prof. dr. Nicolae Gheorghiu, considerat creatorul obstetricii moderne în România şi ctitorul primei Şcoli Româneşti de Obstetrica şi Ginecologie.

Clădirea este amplasată pe un teren de 694 mp, are o amprentă la sol de 344 mp, este formată din demisol, parter, etaj, mansardă, totalizând o suprafaţă construită de 1.397 mp, dintre care 1.050 mp suprafaţă utilă.

Din punct de vedere stilistic se încadrează în repertoriul eclectic de factură academică al şcolii franceze, cu elemente de baroc, neo-clasic şi Art Nouveau.

Faţada principală este dominată de traveea centrală, în decros, care marchează intrarea, în timp ce faţada dinspre bulevard continuă ritmul şi decoraţia eclectică a faţadei principale, compoziţia acesteia fiind întregită de orizontala balconului şi verticala bovindoului, susţinute de console puternice de factură barocă.

Cornişa este pronunţată, ornată cu denticuli console, iar acoperişul mansardat este de formă rotunjită cu lucarne semirotunde ornate.
Ferestrele au ancadramente mai degrabă sobre, neoclasice, dar şi o serie de decoraţii, panouri cu ghirlande florale, de factură neoclasică, aflate deasupra ferestrelor şi sub glafurile acestora.

Interiorul este bogat, exuberant, decoraţiile interioare aducând multe elemente din repertoriul Art Nouveau, în mare vogă în acea epocă la Paris.

Au fost conservate şi evidenţiate scările din marmură, pardoselile, placarea pereţilor şi a tavanelor originale. Scara principală din lemn a fost restaurată cu grijă, la fel tâmplăria şi feroneria cu elemente Art Nouveau cu valoare artistică, decoraţiile şemineului şi ale stâlpilor din salonul principal cu foiţe de aur de 24K, uşa şi decoraţiile balconului din fier forjat.

Elementele de interior adăugate în timpul renovării sunt de natură să completeze decorul autentic, remarcându-se candelabrele masive din cristal şi vitraliile executate la comandă.

Restaurarea acestui imobil a fost făcută cu scopul principal de a păstra şi a scoate în evidenţă autenticul epocii şi elementele arhitectonice valoroase.